Guvernul a publicat Legea Bugetului de Stat şi a Bugetului Asigurărilor Sociale pentru anul 2019. ADIO ORE SUPLIMENTARE PLĂTITE! SPICUIRI DIN PROIECT

*Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2019 se estimează la 76,67 miliarde de lei, reprezentând 7,5% din Produsul Intern Brut, iar în cadrul acestora veniturile totale ale bugetelor locale se estimează la 57,65 miliarde de lei, respectiv 5,6% din PIB, în timp ce veniturile celorlalte bugete de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă 1,9% din PIB, potrivit datelor publicate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice. 

 


*În Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020 - 2022 se menţionează că veniturile proprii ale bugetelor locale (formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri) sunt estimate la 11,92 miliarde de lei şi reprezintă 20,7% din totalul veniturilor bugetelor locale, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de nivelul estimat al anului 2018. 

*"În anul 2019, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale rămâne integral în judeţul pe raza căruia a fost încasat şi se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale potrivit Legii bugetului de stat. Regula se aplică şi pentru municipiul Bucureşti. Nivelul impozitului pe venit estimat a fi încasat în anul 2019 este de 22.219,9 milioane de lei", se menţionează în document. 

*300 de milioane de lei vor fi alocate în 2019 pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale. 

* "Repartizarea sumelor pe judeţe s-a făcut după criteriile propuse de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice astfel: 50% din sumă se repartizează în mod egal tuturor judeţelor, 15% din sumă direct proporţional cu lungimea drumurilor, 35% din sumă invers proporţional cu capacitatea financiară a judeţelor. Repartizarea sumelor pe unităţi administrativ-teritoriale se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a drumurilor, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor", potrivit raportului.

 *Finanţarea învăţământului particular şi a celui confesional, acreditate, se va ridica la 178,6 milioane lei, repartizate pe judeţe potrivit propunerilor Ministerului Educaţiei Naţionale, în baza standardelor de cost. 

Acestea sunt doar câteva aspecte din structura bugetului pentru 2019.

Una din chestiunile care cu siguranţă va provoca indignare provine din aceea că, porivit proiectului, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu excepţia anumitor salariaţi. **Este cea mai nouă prevedere, apărută odată cu aprobarea Bugetului.  Demn de ştiut, excepție fac anumite categorii de angajați din domeniul apărării, siguranţei şi ordinii publice sau personalului cu statut special, potrivit datelor publicate joi seara de Ministerul Finanţelor Publice.

O crestere semnificativa a bugetelor este prevazuta pentru Ministerul Economiei - 620,356 milioane de lei - 162,9%, Ministerul Sanatatii - 9,485 miliarde de lei (+64,6%) sau Ministerul Transporturilor - 11,661 miliarde de lei (+54,9%).Ministerul Muncii si Justitiei Sociale va avea un buget de 25,589 miliarde de lei, in crestere cu 2,1% fata de platile efectuate in cadrul Bugetului din 2018.Pe de alta parte, bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat (652,161 milioane de lei) scade cu 28,9%. Un buget mai mic vor avea si Ministerul Energiei (250,024 milioane de lei, minus 13%) si Ministerul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala (261,472 milioane de lei, minus 20,2%).Consiliul Economic si Social are prevazut, pentru 2019, un buget de 29,602 milioane de lei, in crestere cu 338,9%.Serviciul Roman de Informatii va avea un buget de 2,44 miliarde de lei (+4,8%), Serviciul de Protectie si Paza de 233,801 milioane de lei (+208%), Serviciul de Telecomunicatii Speciale de 604,149 milioane de lei (+69,5%), iar Serviciul de Informatii Externe un buget de 309,583 milioane de lei (+8,5%).Bugetul Administratiei Prezidentiale va fi mai mare cu 4,1% si se va cifra la 55,42 milioane de lei.Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat va fi de 70,092 miliarde de lei (+10,3%), Bugetul Asigurarilor de Somaj de 1,148 miliarde de lei (+20,7%), iar Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate va avea un buget de 37,837 miliarde de lei (+9%). (sursa ziare.com)

 

În anul 2019 deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,57% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. 
♦În anul 2017 România se situa pe locul 5 printre statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, cu o valoare a datoriei publice în PIB de 35,1%, semnificativ sub nivelul înregistrat la nivelul zonei Euro (88,9% din PIB) și Uniunii Europene (83,2% din PIB ). 
♦Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârşitul anului 2018 este de 34,9 % din PIB, iar pe termen mediu (2019 - 2021) se va situa sub 40% din PIB, nivel net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht . 
♦Pentru anul 2019 se estimează un nivel al datoriei guvernamentale brute de 35,3%.
Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Cele mai mari venituri sunt înregistrate la contribuțiile de asigurări sociale, 11,5%, TVA, 6,8 %, accize 3%, impozit pe salarii și pe venit 2,3 % din PIB. 
Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB.

 

 

***SPICUIRI DIN LEGEA BUGETULUI PENTRU 2019:

Dispoziții referitoare la bugetele locale pe anul 2019

 

Art.4. – Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 13.393,5 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:

  1. a) 499,8 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, potrivit anexei nr. 4;
  2. b) 1.640,1 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, potrivit anexei nr.5;
  3. c) 300,0 milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, sumă repartizată pe județe potrivit anexei nr.6, astfel: 50% din sumă se repartizează în mod egal tuturor județelor, 15% din sumă direct proporțional cu lungimea drumurilor, 35% din sumă invers proporțional cu capacitatea financiară a județelor. Repartizarea sumelor pe unități administrativ-teritoriale se face în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor, prin hotărâre, de către consiliul județean, după consultarea primarilor;
  4. d) 10.775,0 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică, potrivit prevederilor art.4 alin. (21) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 274/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru municipiul Sibiu, pentru finanțarea cheltuielilor ocazionate de organizarea Summit-ului șefilor de stat sau de guvern, cu ocazia exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, și pentru aplicarea prevederilor Legii nr.26/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, potrivit anexei nr.7 și 7/01;
  5. e) 178,6 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor învățământului particular și cel confesional, acreditate, potrivit anexei nr. 8.

 

Art.5. - (1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art.4 lit. a), sunt destinate:

  1. a) finanțării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru școli al României, în perioada ianuarie - iunie a anului școlar 2018 - 2019, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 533/2018 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru școli al României în perioada 2017 - 2023 pentru anul școlar 2018 - 2019, precum și modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2017 - 2023 și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2017 – 2018, cu încadrare în sumele prevăzute pentru anul 2019 în fiecare dintre anexele nr. 1 - 3 la această hotărâre;
  2. b) finanțării drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 564/2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar, în conformitate cu prevederile lit. A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 904/2014 pentru stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor prevăzute de art. 129 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
  3. c) finanțării cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unităților de învățământ special și centrelor județene de resurse și asistență educațională din învățământul special;
  4. d) finanțării instituțiilor de cultură descentralizate începând cu anul 2002;
  5. e) finanțării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de sub autoritatea consiliilor județene;
  6. f) finanțării cheltuielilor de funcționare ale căminelor pentru persoane vârstnice de la nivelul județelor, potrivit prevederilor art. 18 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  7. g) finanțării drepturilor stabilite de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările ulterioare.

(2) În situațiile în care Programul pentru școli al României se derulează de către consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, prin hotărâre a consiliului județean se vor repartiza sume cu această destinație unităților administrativ-teritoriale respective, cu diminuarea veniturilor bugetului local al județului și majorarea corespunzătoare a veniturilor comunelor, orașelor și municipiilor, după caz. Sumele repartizate potrivit prevederilor prezentului alineat se reflectă în bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor la indicatorul de venituri ”Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor”.

(3) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art.4 lit. b), sunt destinate:

  1. a) finanțării de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 104 alin. (2) lit. b) - d) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) finanțării ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, pentru beneficiarii de ajutor social;
  3. c) finanțării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de sub autoritatea consiliilor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Consiliului General al Municipiului București;
  4. d) finanțării cheltuielilor creșelor;
  5. e) finanțării cheltuielilor descentralizate la nivelul sectoarelor și municipiului București, respectiv pentru: cheltuielile determinate de implementarea Programului pentru școli al României, în perioada ianuarie - iunie a anului școlar 2018 - 2019, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 533/2018, cheltuielile cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unităților de învățământ special și centrele de resurse și asistență educațională, instituțiile de cultură descentralizate începând cu anul 2002;
  6. f) finanțării drepturilor stabilite de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările ulterioare;
  7. g) finanțării drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.564/2017, în conformitate cu prevederile lit. A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 904/2014;
  8. h) finanțării cheltuielilor de funcționare ale căminelor pentru persoane vârstnice de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și municipiului București, potrivit prevederilor art. 18 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 17/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  9. i) finanțării cheltuielilor privind acordarea unui suport alimentar, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2018 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

(4) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, destinate finanțării drepturilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 533/2018, se repartizează pe sectoare și municipiul București potrivit prevederilor legale în vigoare, cu încadrare în sumele prevăzute pentru anul 2019 în fiecare dintre anexele nr. 1-3 la această hotărâre.

(5) Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la alin. (3) pe comune, orașe, municipii, sectoare și municipiul București, după caz, se face prin decizie a directorului direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației județene a finanțelor publice, potrivit datelor de fundamentare transmise de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, după caz, pentru finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar, în funcție de numărul de elevi/preșcolari și standardele de cost aferente, iar pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare ale căminelor pentru persoane vârstnice, la propunerea agenției județene pentru plăți și inspecție socială/Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială a municipiului București. În situația în care sumele repartizate în baza standardelor de cost pentru finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, potrivit prevederilor prezentului alineat, nu asigură finanțarea cheltuielilor prevăzute la art. 104 alin. (2) lit. b) - d) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aplică prevederile art. 104 alin. (51) și (52) din același act normativ.

(7) Pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) și (3), autoritățile administrației publice locale alocă pe lângă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată și sume din bugetele locale ale acestora.

(8) În anul 2019, prin derogare de la prevederile art.II alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, cu modificările și completările ulterioare, de la prevederile art.20 alin.(1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, de la prevederile art.40 alin.(1) și art.51 alin.(10) din Legea nr.448/2006 protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap de la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București se finanțează exclusiv din veniturile proprii ale acestora și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, după caz iar finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor se asigură exclusiv din veniturile proprii ale acestora și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, după caz.

(9) Numărul maxim de posturi finanțate pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult din țară în perioada 2020-2022 este prevăzut în anexa nr.9. În anul 2019, sprijinul sub formă de contribuții pentru completarea drepturilor salariale pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult din țară, se asigură exclusiv din veniturile proprii ale bugetelor locale ale județelor și al municipiului București, precum și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, după caz, prin derogare de la prevederile art.2 alin.(1) lit.a) din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, cu modificările și completările ulterioare și de la prevederile art.9 alin.(1) lit.a) al capitolului III ”Culte”, lit.E - Secțiunea a 3-a ”Sprijinul statului pentru salarizarea personalului neclerical al cultelor recunoscute” din anexa I la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

 

Art.6. - (1) În anul 2019, prin derogare de la prevederile art. 32 și 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale se repartizează începând cu luna următoare publicării în Monitorul Oficial al României, partea I, a prezentei legi, următoarele cote:

  1. a) 15% la bugetul local al județului;
  2. b) 60% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
  3. c) 5% pentru constituirea unui fond la dispoziția consiliului județean, gestionat printr-un cont distinct deschis pe seama acestuia, fond care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor din județ, prin hotărârea autorităților deliberative, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală precum și pentru cheltuielile de funcționare pe care unitățile administrativ-teritoriale din județ, în mod justificat, nu le pot finanța. Pentru repartizarea sumelor din fond, consiliul județean are obligația ca, în termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, să solicite în scris tuturor unităților administrativ-teritoriale din cadrul județului prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru destinațiile prevăzute. Hotărârea consiliului județean se comunică directorului direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației județene a finanțelor publice, instituției prefectului și unităților administrativ-teritoriale din județ;
  4. d) 20% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor;

(2) Pentru municipiul București, din impozitul pe venit estimat a fi încasat în anul 2019 la bugetul de stat, la nivelul municipiului București, se repartizează, începând cu luna următoare publicării în Monitorul Oficial al României, partea I, a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 32 și 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, sume pentru asigurarea unui buget de funcționare după cum urmează:

  1. 1.450 lei /locuitor/an pentru bugetul local al municipiul București;
  2. 1.350 lei/locuitor/an, pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului București.

(3) Sumele rămase după asigurarea bugetului de funcționare se repartizează sectoarelor municipiului București proporțional cu impozitul pe venit estimat a fi încasat în anul 2019, la nivelul fiecărui sector.

(4) În execuție, în vederea aplicării prevederilor alin.(2), trezoreriile de sector virează impozitul pe venit încasat pentru municipiul București, în primele 5 zile ale fiecărei luni pentru luna anterioară, într-un cont de disponibil deschis pe seama Trezoreriei municipiului București, iar Direcția Regională a Finanțelor Publice București alocă suma încasată unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs pentru luna anterioară, proporțional cu sumele repartizate.

(5) Suma corespunzătoare cotei de 20% prevăzută la alin. (1) lit. d), cumulată cu suma corespunzătoare cotei de 18,5% prevăzută la art.32 alin.(1) lit. c) din Legea nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare, încasată anterior publicării prezentei legi, se repartizează bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pentru asigurarea unui buget de funcționare, astfel:

  1. 400 lei/locuitor/an pentru județe, dar nu mai mult de 250 milioane lei/an/județ;
  2. 1.200 lei/locuitor/an pentru municipii, dar nu mai puțin de 20 milioane lei/an/municipiu;
  3. 1.200 lei/locuitor/an pentru orașe, dar nu mai puțin de 6 milioane lei/an/oraș;
  4. 1.200 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puțin de 2 milioane lei/an/comună.

(6) În vederea repartizării sumelor prevăzute la alin.(5), în termen de 3 zile de la data publicării prezentei legi, Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanțelor publice modelul de calcul, nivelul minim al impozitului pe venit estimat la nivelul fiecărui județ pentru anul 2019 și nivelul estimat al veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale pe care le vor pune la dispoziția consiliului județean.

(7) În completarea veniturilor proprii din impozitele și taxele locale estimate a fi încasate în anul 2019, cumulate cu impozitul pe venit repartizat potrivit prevederilor alin. (1) lit.a) și b) și alin. (5), precum și cu cel încasat până la data publicării prezentei legi, se repartizează unităților administrativ-teritoriale sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, prevăzute în anexa nr.7, în vederea asigurării bugetelor de funcționare stabilite potrivit prevederilor prezentului articol, proporțional cu necesarul stabilit.

(8) Unităților administrativ-teritoriale ale căror venituri proprii estimate pentru anul 2019, cumulate cu cotele din impozitul pe venit și sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrare repartizate în anul 2019 sunt mai mici decât nivelul acelorași sume, exclusiv sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale alocate din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, aprobate în anul 2018 li se repartizează proporțional sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate cu această destinație potrivit anexei nr.7.

(9) Sumele prevăzute la alin.(5), (7) și (8) se repartizează prin hotărâre a consiliului județean, după consultarea primarilor și a președintelui consiliului județean, cu asistența tehnică de specialitate a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanțelor publice, în termen de 7 zile de la publicarea prezentei legi.

(10) Sumele din impozitul pe venit încasate suplimentar în anul 2019 la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, se alocă unităților administrativ-teritoriale în cotele prevăzute la alin.(1) potrivit prevederilor prezentului articol și se cuprind în bugetele locale prin rectificare bugetară locală.

(11) Sumele din impozitul pe venit încasate suplimentar în anul 2019 la bugetul de stat, la nivelul sectoarelor municipiului București se alocă municipiului București și sectoarelor municipiului București proporțional cu planul aprobat și se cuprind în bugetele acestora prin rectificare bugetară locală.

(12) În execuție, sumele încasate, aferente cotelor prevăzute la alin. (1) se alocă de către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice bugetelor unităților administrativ-teritoriale, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs pentru luna anterioară, proporțional cu sumele repartizate.

(13) Cu sumele rămase nerepartizate aferente cotei de 20% cumulate cu cele corespunzătoare cotei de 18,5% prevăzută la art.32 alin.(1) lit. c) din Legea nr.273/2006, precum și cele încasate suplimentar în timpul anului, se suplimentează fondul prevăzut la alin.(1) lit.c).

(14) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate unităților/subdiviziunilor administrative-teritoriale până la data publicării prezentei legi, destinate finanțării sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, plății contribuțiilor pentru completarea drepturilor salariale pentru personalul neclerical, finanțării drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare se regularizează în cursul anului 2019 cu bugetul de stat având ca sursă de finanțare veniturile proprii ale bugetelor locale, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale și cotele defalcate din impozitul pe venit.

(15) Numărul locuitorilor utilizat în efectuarea calculelor este cel comunicat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie 2018, iar estimarea sumelor ce urmează a fi încasate în anul 2019 din impozitul pe venit și din veniturile proprii din impozite și taxe locale, aferente fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, se face de către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice având în vedere datele comunicate potrivit alin.(6). Estimarea impozitului pe venit și a veniturilor proprii din impozite și taxe locale cuprinde și sumele încasate anterior publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, partea I .

(16) Prin derogare de la prevederile art.58 alin.(1) din Legea nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2019, autoritățile administrației publice locale pot utiliza excedentul bugetului local și pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap și pentru furnizarea energiei termice către populație în sezonul rece 2018 - 2019.

 

Art. 7. - Categoriile de venituri și cheltuieli aferente bugetelor locale pe anul 2019 sunt prevăzute în anexa nr.10.

 

 

 

SECŢIUNEA a 3-a

 

Dispoziții referitoare la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2019

 

Art.8. - (1) Veniturile și cheltuielile bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, constituit în baza prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și bugetul fondurilor externe nerambursabile utilizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, sunt prevăzute în anexa nr. 11.

(2) Sinteza veniturilor și cheltuielilor alocate pe surse de finanțare, detaliată la venituri pe capitole și subcapitole, iar la cheltuieli pe părți, capitole și titluri, după caz, este prevăzută în anexa nr. 11/01.

(3) Cheltuielile bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, detaliate pe părți, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole și alineate, după caz, sunt prevăzute în anexa nr. 11/02.

(4) Sumele alocate din fonduri externe nerambursabile, detaliate la cheltuieli pe părți, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole și alineate, după caz, sunt prevăzute în anexa nr. 11/03.

 

Art.9. – (1) În bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2019 sunt incluse, atât la partea de venituri, cât și la partea de cheltuieli, sumele aferente anului 2019 din contribuțiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În anul 2019 se autorizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate să negocieze și să încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat în limita sumei de 4.488.242 mii lei.

(3) Excedentul de 73.755 mii lei este aferent asigurărilor pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate aprobată prin Legea nr.399/2006, cu modificările și completările ulterioare.

 

Art.10. – Dispozițiile referitoare la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2014-2020, precum și prevederile art. 50, 63 și 64 se aplică în mod corespunzător și în cazul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

 

 

 

SECŢIUNEA a 4-a

 

Dispoziții referitoare la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei 2007-2013, pe anul 2019

 

 

 

Art.11. - (1) Pentru beneficiarii prevăzuți la art. 5 alin. (1) - (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări prin Legea nr.362/2009, cu modificările și completările ulterioare, care au în implementare proiecte nefinalizate, inclusiv cele care reprezintă prima fază a proiectelor ce se finanțează în cele două perioade de programare bugetară ale Uniunii Europene, finanțarea cheltuielilor se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ordonatorilor principali de credite de la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, se cuprind în clasificația aferentă fondului de finanțare la alineatul 03 „Cheltuieli neeligibile” și reprezintă cheltuieli definitive ale bugetului de stat.

(2) În anul 2019, prin derogare de la prevederile art. 431 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele nefinalizate în perioada de eligibilitate a perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2007 - 2013, cu excepția fazei a doua aferente proiectelor prevăzute la art. 4 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 - 2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.105/2016, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii prevăzuți la art. 5 alin. (1) - (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr.362/2009, cu modificările și completările ulterioare, care au în implementare proiecte, notifică prestatorilor, executanților și furnizorilor cu care au încheiate contracte, executarea de lucrări pentru finalizarea acestora.

(3) Din sumele prevăzute la alin.(1) se asigură și alte cheltuieli necesare finalizării proiectelor, cu încadrarea în valoarea indicatorilor tehnico-economici aprobați conform legii, necuprinse în contractele de finanțare încheiate cu autoritățile de management, care asigură finalizarea proiectului.

 

Art.12. - (1) Beneficiarii finanțați integral din bugetul de stat care implementează proiecte finanțate în cadrul programelor/instrumentelor/facilităților care nu sunt gestionate de către autorități ale administrației publice din România virează în contul de venituri al bugetului de stat sumele primite ca rambursare a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor respective, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încasării acestora.

(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligația de a deschide și repartiza creditele bugetare aferente implementării proiectelor ai căror beneficiari sunt instituțiile publice din subordine finanțate integral din bugetul local, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încasării sumelor transferate de autoritățile de management/gestiune a programului/instrumentului/facilității, de Autoritatea de certificare și plată, de Comisia Europeană sau de alți donatori externi, pe baza solicitării de finanțare transmise de instituția beneficiară de proiect.

 

Art.13. - (1) În scopul implementării programelor și proiectelor de cooperare teritorială europeană, se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management/autoritate comună de management/autoritate națională/autoritate de gestiune a programelor privind cooperarea teritorială europeană să aprobe, prin ordin, norme specifice pentru finanțarea și organizarea acțiunilor specifice pe teritoriul altor state.

(2) Cheltuielile stabilite prin normele prevăzute la alin.(1) se asigură de către ordonatorii principali de credite, din creditele aprobate anual, cu această destinație. Rambursarea acestor cheltuieli din fondurile europene se realizează în conformitate cu procedurile de lucru ale autorităților de management/autorităților comune de management/autorităților naționale.

 

Art.14. - (1) Se interzice ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat să efectueze virări de credite bugetare și credite de angajament, de la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, la celelalte titluri de cheltuieli din cadrul aceluiași capitol sau la alte capitole bugetare, cu excepția virărilor de credite bugetare și credite de angajament, care pot fi efectuate pe tot parcursul anului de la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” la:

  1. a) titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice”, în vederea asigurării sumelor reprezentând contribuția proprie și/sau cofinanțarea națională, aferentă proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile ale instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, precum și ale instituțiilor de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională finanțate integral din venituri proprii;
  2. b) titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”.

(2) Sumele prevăzute la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” nu pot fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat în baza prevederilor art. 54 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În condițiile prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cursul întregului an ordonatorii principali de credite pot efectua virări de credite bugetare și de credite de angajament neutilizate între titlurile, articolele și alineatele de cheltuieli din cadrul aceluiași capitol sau de la alte capitole pentru asigurarea fondurilor necesare la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, cu încadrarea în nivelul total al fondurilor aprobate.

(4) Pe parcursul întregului an, ordonatorii principali de credite pot efectua virări de credite de angajament neutilizate în cadrul titlului 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, cu încadrarea în nivelul total al fondurilor aprobate.

(5) Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice, pentru asigurarea finalizării proiectelor prevăzute la art. 11, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să efectueze, pe parcursul întregului an, cu încadrarea în nivelul total al fondurilor de la bugetul de stat aprobate la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, redistribuiri de credite de angajament și credite bugetare între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat.

(6) Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să efectueze redistribuiri/virări de credite bugetare și credite de angajament neutilizate între ordonatorii principali de credite de la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” la:

  1. a) titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” pentru asigurarea cheltuielilor instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, precum și ale instituțiilor de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională finanțate integral din venituri proprii la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”;
  2. b) titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”.

(7) Se interzice instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat să efectueze virări de credite bugetare și de credite de angajament de la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”.

(8) Virările de credite bugetare și de credite de angajament prevăzute la alin. (1), (3) și (4), precum și redistribuirile de credite de angajament și credite bugetare între și în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, se efectuează de ordonatorii principali de credite și se comunică Ministerului Finanțelor Publice, concomitent cu transmiterea anexelor la bugetul acestora, modificate în mod corespunzător.

(9) Din sumele prevăzute la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” se pot efectua cheltuieli curente și de capital pentru finalizarea corespunzătoare a proiectelor finanțate de la acest titlu.

(10) Influențele în structura creditelor bugetare și de angajament rezultate în baza virărilor de credite prevăzute la alin.(1) și (6) vor fi evidențiate în structura cheltuielilor aprobate instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”.

(11) Se interzice ordonatorilor principali de credite introducerea la titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare" de proiecte noi aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2007-2013.

(12) Ordonatorii principali de credite au obligația de a asigura, potrivit legii, cu prioritate sume necesare finalizării proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2007-2013.

      1. Se interzice ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management încheierea/emiterea de contracte/decizii/ordine de finanțare/avize de principiu cu beneficiarii în cadrul programelor operaționale aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2007-2013.

CE ÎNSEAMNĂ PREŞEDINŢIA CONSILIULUI UE ÎN BANI...

Art.47. – Pentru finanțarea acțiunilor cu Președinția Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt cuprinse credite de angajament și credite bugetare, după cum urmează:

  1. a) în bugetul Senatului României suma de 16.200 mii lei;
  2. b) în bugetul Camerei Deputaților suma de 20.653 mii lei;
  3. c) în bugetul Curții de Conturi suma de 288 mii lei;
  4. d) în bugetul Consiliului Concurenței suma de 281 mii lei;
  5. e) în bugetul Secretariatului General al Guvernului suma de 22.358 mii lei;
  6. f) în bugetul Ministerului Afacerilor Externe suma de 159.585 mii lei;
  7. g) în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice suma de 2.050 mii lei;
  8. h) în bugetul Ministerului Finanțelor Publice suma de 1.217 mii lei;
  9. i) în bugetul Ministerului Justiției suma de 2.233 mii lei;
  10. j) în bugetul Ministerului Afacerilor Interne suma de 20.535 mii lei;
  11. k) în bugetul Ministerului Apărării Naționale suma de 1.493 mii lei;
  12. l) în bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale suma de 3.254 mii lei;
  13. m) în bugetul Ministerului Tineretului și Sportului suma de 3.743 mii lei;
  14. n) în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale suma de 4.165 mii lei;
  15. o) în bugetul Ministerului Mediului suma de 5.406 mii lei;
  16. p) în bugetul Ministerului Transporturilor suma de 2.471 mii lei;
  17. q) în bugetul Ministerului Educației Naționale suma de 2.146 mii lei;
  18. r) în bugetul Ministerului Sănătății suma de 1.098 mii lei;
  19. s) în bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale suma de 6.488 mii lei;
  20. t) în bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale suma de 3.507 mii lei;
  21. u) în bugetul Serviciului de Protecție și Pază suma de 9.850 mii lei;
  22. v) în bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale suma de 3.571 mii lei;
  23. w) în bugetul Ministerului Energiei suma de 1.251 mii lei;
  24. x) în bugetul Ministerului Economiei suma de 1.598 mii lei;
  25. y) în bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor suma de 821 mii lei;
  26. z) în bugetul Societății Române de Televiziune suma de 7.927 mii lei;
  27. aa) în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii suma de 194 mii lei;
  28. bb) în bugetul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor suma de 50 mii lei;
  29. cc) în bugetul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal suma de 15 mii lei;
  30. dd) în bugetul Ministerului Fondurilor Europene suma de 1.856 mii lei;
  31. ee) în bugetul Ministerului Turismului suma de 7.376 mii lei;
  32. ff) în bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat suma de 451 mii lei;
  33. gg) în bugetul Ministerului Cercetării și Inovării suma de 3.472 mii lei;
  34. hh) în bugetul Ministerului Apelor și Pădurilor suma de 1.308 mii lei;
  35. ii) în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni suma de 67 mii lei.

Dacă îți place să știi ce se întâmplă în Sibiu și în județul Sibiu, dă-ne un LIKE pe pagina SIBIUNEWS de pe FACEBOOK!

alis reclama 420x300

Anunt Facebook

ziare ziare.org