O FI ZIUA FRANȚEI, suntem toți cu ochii pe marea defilare de la PARIS, dar și noi, ROMÂNII, am avea azi ceva de sărbătorit: PALIA DE LA ORĂȘTIE! (Istoria... nu doarme!). A fost tipărită pe hârtie FABRICATĂ la SIBIU!

S-a întâmplat în 14 iulie1582: A apărut "Palia de la Orăştie", prima traducere românească a celor două cărţi de început ale "Vechiului Testament" ("Geneza" şi "Exodul"), monument de limbă veche românească, cum o numesc specialiștii, important document lingvistic, mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor. Documentul a fost tipărit la Orăştie de meşterul-tipograf Şerban, fiul diaconului Coresi, şi de diaconul Marian.

 

Demn de remarcat, cei doi folosesc pentru prima dată numele de români, în loc de rumâni.

Sub titlul de Palia (gr. „veche”), sunt reunite primele două cărţi ale Vechiului Testament, Geneza (Bitia) şi Exodul (Ishodul). Volumul are 164 de file, fiind imprimat, între 14 noiembrie 1581 şi 14 iulie 1582, pe hârtie de fabricaţie sibiană.

Demn de știut, textul a fost editat parţial, cu litere chirilice, de Mario Roques (1925), iar apoi integral, în transcriere interpretativă, de Viorica Pamfil (1968) şi de Vasile Arvinte, Ioan Caprosu şi Alexandru Gafton (2005).

Cu toate că în prefaţă se spune că tălmăcirea s-a făcut „den limbă jidovească şi grecească şi sârbească (=slavonă)”, Palia descinde, de fapt, dintr-un original maghiar, fiind rodul propagandei calvine. Filologii Iosif Popovici, în 1911, şi Mario Roques, în 1913, au demonstrat că traducerea bănăţeană-hunedoreană a Vechiului Testamentare la bază Pentateucul tipărit de Gáspár Heltai la Cluj în 1551, la care se adaugă, probabil, şi o versiune a Bibliei, tradusă în latină, Vulgata. Problema surselor a fost de asemenea discutată şi argumentată de Alexandru Gafton, în studiul Palia de la Orăştie ca traducere, publicat în Palia de la Orăştie (1582), vol. II, 2007. cercetătorii sunt de părere, de asemenea, că nu se poate nega existenţa unui text slavon al Bibliei, afirmaţie dovedită de o serie de cuvinte slave specifice, neutilizate în limba română, cum sunt dver "perdea", pocrov "covor", leatnic "leneş" , etc. Elementele regionale care apar numai în lexicul Paliei individualizează varianta literară bănăţean-hunedoreană: adăvăsi „a risipi”, alnic „şiret, viclean”, căţân „vas, strachină”, cliciu „coapsă”, crepă „adăpătoare”, făgădaş „promisiune”, im „lut, argilă”, jemble „pâine albă”, leatnic „leneş”, niştotă „nevoie”, ocă „cauză”, sucui „ a obişnui”, tovar „greutate”.

Din cuprins: ”Cu bunâ voe și destoinic mila lui Dunezeu aceaste cărți creștinești a să orăndite dupâ voia lui Dumnezeu cu știrea Măriei lui Batări [Báthory] Jigmon Voivodăl Ardelului și a Țăriei Ungurești, și cu știrea și cu voia a toți domnilor mari și sfeatnici ai Ardialului: pe întru întrământura Beseareceei Sfântâ a românilor poftind tot binele ispăsenie creștinilor romăni: care ispăsenie numai de la Tine Doamne cearem printru Siângur Sfânt Fiul Tău Iisus Hristos Domnul și Ispăsitoriul nostru Amin.” De în Mila lui Dumnezeu în zilele lu Batări Jigmon Voivodâ Ardealului: dăruim den aceaste cărți scrise a nostre ceaste doo de întăniu.Celui domn de steag și vestit viteaz Ghesti Freanți alesu hotnogiu Ardelului și Țărâei Ungurești. Lăcuitoriu îndeva com aceaste doo cărți să fie părgâ pănâ Dumnezeu va și alalte tipări și scoate, și Măria lu Ghesti Freanți fu cu tot agiutoriul și le-au scris în cheltuialâ multâ. Și cu alți oameni buni încâ lăângâ sine și le-au dăruit voo frați românilor pentru aceaia rugați pre Dumnezeu preântru Măriei lui.De în Mila lui Dumnezeu eu Șerban Diacu meșteru mare a tiparelor. Și cu Marien Diac dăâniadu în măna noastrâ ceaste cărți cetind și ne plăcurâ, și le-am scris voo fraților romăni, și le cetiți că veți afla întru iale mărgâritariu scumpu și vistieriu nesfărșit. Cunaște-ve-ți folosu buneaților și plata păcatelor de la Domnezeu întru ceaste cărți.”

 

*Surse:
Palia de la Orăştie (1582-1982). Studii şi cercetări de istorie a limbii şi literaturii române, Bucureşti, Editura Eminescu, 1984.
• 
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A12991/pdf
Ion Gheţie, Alexandru Mareş, Originile scrisului în limba română, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985.
Alexandru Gafton, Vasile Arvinte, Palia de la Orăştie (1582). Studii, Iaşi, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, 2007.
Botond Zákonyi, A reformáció és az erdélyi románok (Reforma protestantă şi românii din Ardeal), în: Hang, februarie 1997.
• 
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/…/palia-de-la-or…/
• 
http://www.istorie-pe-scurt.ro/366-de-ani-de-la-prima-trad…/

Dacă îți place să știi ce se întâmplă în Sibiu și în județul Sibiu, dă-ne un LIKE pe pagina SIBIUNEWS de pe FACEBOOK!

loading...

Comentarii   

Carol
0 # DlCarol 15-07-2017 00:29
Fals. Si cronicarii moldoveni au vorbit tot de români, nicidecum de rumumi.
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat

Adaugă comentariu

Postati comentarii la subiect. Evitati cuvintele neconforme/vulgare, mesajele violente/rasiste/xenofobe, acuzatiile neargumentate si atacurile obsesive la persoana.


Codul de securitate
Actualizează

 

 

ziare ziare.org