Pe prispă, la Poiana Sibiului

Pe prispă” - Poiana Sibiului, în 1918.

O fotografie cât o poveste. Despre sat, despre... ai noștri. În inaginea asta doinesc până și lemnul cioplit al prispei și lânurile puse la uscat, laolaltă cu sufletele acelea frumoase și blânde, acolo, ca un iconstas prealuminat. Priviți femeile, mumele satluilui, priviți casa și straiele lor. Totul aici e sacru, totul e satul-univers, satul-țăran, satul- minune afacerii a toate câte sunt.

«Satul însuși era un univers complet, cu rai și infern, situate într-o topografie plină de semnificații mitologice»


«Satul românesc se află într-o sfera atemporală, depărtându-se, în urma contactului cu "civilizația timpului", de ideea de "sat-idee", de axis mundi. Pentru a se împlini, satul românesc nu are nevoie decât de pământ, de un pic de noroc și de un destin favorabil, pentru că "Satul e atemporal."» (Lucian Blaga)

Satul. O lume creată de inteligența omului pentru viața lui și a altora.  

sursa foto: Ciobani români din vremuri vechi - până la 1945/https://www.facebook.com/pg/artaaculuilaromani/

Dacă îți place să știi ce se întâmplă în Sibiu și în județul Sibiu, dă-ne un LIKE pe pagina SIBIUNEWS de pe FACEBOOK!

alis reclama 420x300

Anunt Facebook

ziare ziare.org