Puțini știu că în 1775, în apropierea Biertanului, în padurea Chimdru, a fost descoperit Donariul de la Biertan, important obiect ritual des invocat pentru a argumenta prezenta unei populații creștine vorbitoare de limbă latină în regiunea Daciei în secolul al IV-lea și implicit a originii autohtone a românilor în Transilvania.
Realizat din bronz, obiectul- o comoară istorică, realmente, conține textul latin EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI („Eu, Zenovius am oferit (am depus) acest dar”), sub care se află monograma lui Iisus Hristos.
*Potrivit datelor consemnate pe site-ul turismcultural.ro, un recensamânt din anul 1733, arată ca în Biertan trăiau la acea vreme și 35 de familii de români (aprox. 165 de români).
În 1397, BIERTANUL este atestat ca cetate. Ca orice așezare țărănească, avea organizare urbanistică, remarcându-se stilul ordonat, aproape geometric al șirurilor de case așezate în jurul unei piețe centrale, deasupra căreia se înalță superba biserică-cetate, axis-mundi a comunității.
Odată cu prăbușirea comunismului, a crescut numărul sașilor care au ales să părăsesc Biertanul, majoritatea cu destinația Germania. *Dacă în anul 1977 locuiau 1613 sași, în anul 1992 Biertanul mai număra doar 280 locuitori sași.