7 Aprilie: Ziua Mondială a Sănătății. România, care e starea ta de sănătate?

"Am văzut cât a crescut bugetul pentru tratarea și prevenția HIV/SIDA în ultimii opt ani și a crescut de mai mult de două ori. De la 32 de milioane la 70 de milioane. 32 de milioane în anul 2010 și 70 de milioane acum. (....) În fiecare an, însă, 700 de oameni se îmbolnăvesc în continuare și, deși statul face eforturi să trateze toți pacienții într-un mod cât mai apropiat de ultimele cuceriri ale științei, se pare ca ceea ce nu facem foarte bine este prevenția", declara, la finele anului trecut, secretarul de stat în Ministerul Sănătății Cristian Grasu, în cadrul unei dezbateri despre HIV/SIDA, organizată la Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Matei Balș".


Așadar, statisticile sunt de natură să țină autoritățile medicale (și nu numai!) în corzi. Cifrele spun multe!

Și în ceea ce privește îmbolnăvirile cu diferie tipuri de hepatită, situația nu e deloc îmbucurătoare. România se poate alinia la obiectivele OMS de eliminare a hepatitei C până în 2030, dar deocamdată... prevalența infectării cu virusul hepatitic C în ţara noastră este una dintre cele mai mari din Europa.

Concret, potrivit unor statistici publicate în decembrie 2018, numărul persoanelor infectate cu virusul hepatitic C în România este de aproximativ 660.000: 75% din acestea nu știu că sunt purtători, iar din cei 25% care sunt diagnosticați doar 3 până la 5% au acces la tratament. (romanialibera.ro)

Demn de luat în seamă, totodată, ţara noastră înregistrează un număr mare de decese generate de ciroze, o evoluție negativă a ficatului infectat cu virusul hepatitic C.

Aspecte despre care trebuie să se vorbească, aspecte și situații care nu trebuie doar analizate acolo, sus, pe la minister sau prin institute de cecetare. Așa ceva trebuie discutat cu elevi, cu studenții, cu societatea civilă. Și nu doar de dragul Zilei Mondale a Sănătății sau cu prilejul unor colocvii sau evenimente… rare.

*În prezent, în România există un singur tratament fără interferon pentru pacienţii cu hepatită, faţă de patru sau şase câte sunt în ţările europene. În plus, foarte puţini pacienţi care suferă de hepatită cronică C pot beneficia gratuit de el. „Tratamentul fără interferon a fost aprobat în România pentru pacienţii cu hepatita cronică virală de tip C, asiguraţi, cu limitare la anumite grade de fibroză. Trebuie găsite soluţii prin care să crească accesul indiferent de gradul de fibroză şi pentru categoriile speciale sau pacienţii neasiguraţi. Asta având în vedere că vorbim de o boală vindecabilă în cazul hepatitei C, respectiv de boli infecţioase, atât în ce priveşte virusul hepa-titic C, cât şi celelalte infecţii hepatitice cronice - B sau B plus Delta“, explica pentru romanialibera.ro, Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Este de remarcat totuşi că în ultimii doi ani numărul de pacienți tratați s-a dublat, ajungând de la 5.780 în 2016 la 12.000 în 2017. Tratamentul curativ introdus în urmă cu 3 ani, care necesită o abordare imediată, are o rată de succes foarte mare, respectiv de până la 99%, susțin surse medicale. 

Un alt aspect grav: România pe locul patru în UE ca număr de decese cauzate de bolile de inimă, după ţări cu mult mai mari precum Germania, Italia şi Marea Britanie, peste pragul de 50 de mii de decese annual (sursa: Eurostat).


Dacă îți place să știi ce se întâmplă în Sibiu și în județul Sibiu, dă-ne un LIKE pe pagina SIBIUNEWS de pe FACEBOOK!

alis reclama 420x300

Anunt Facebook

ziare ziare.org