21 Ianuarie 1648: La Alba Iulia, în româna veche Bălgrad, în maghiară Gyulafehérvár, în germană Weißenburg, apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de ”Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan.
De remarcat că acest mitropolit a încercat să impună FOLOSIREA LIMBII ROMÂNE în bisericile ortodoxe din Transilvania. Așa cum aflăm de la Dl Tudor Duică, e cert că a avut afinităţi calvine, într-o epocă de puternic prozelitism calvin. Dealtfel lucrarea NT de la Bălgrad, conține elemente filocalvine.
Originar din Alba Iulia, a studiat la o școală mănăstirească din capitala de atunci a Transilvaniei, fiind ales, în 1643, „arhiepiscop și mitropolit al scaunului Bălgradului și a Vadului și a Maramurășului și a toată țara Ardealului”.
Noul Testament, a fost tipărit de el însuși la Alba Iulia, în 1648, sub patronajul( finanţarea de fapt) lui Gheorghe Rákóczi I, în maghiară I. György Rákóczi, în germană Georg I. Rákóczi, Principele Transilvaniei.
IMPORTANT! El este primul învățat român care definește noțiunea de circulație a cuvintelor printr-o comparație din domeniul civilizației monetare a epocii, când banii de aur erau valabili pretutindeni:
„Bine știm că cuvintele trebuie să fie ca banii, că banii aceia sînt buni carii îmblă în toate țările; așea și cuvintele, acealea sînt bune carele le înțeleg toți.”
Tot el a remarcat și marea disponibilitate a limbii române de a se îmbogăți cu neologisme.
De luat în seamă, Mitropolitul bălgrădean a înfăptuit, prin aceste apariţii editoriale, un act de propagare a culturii în societatea românească din Transilvania. Având un aport preţios la promovarea elementului cultural şi lingvistic românesc.
Biserica din fotografii este biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, „cea veche”, din Râşnov, în germană Rosenau, în maghiară Barcarozsnyó, construită în 1384, probabil de meșteri sași.
Sursa foto: Tudor Duică
