A cincea ediție a Indicelui agregat al Activității Parlamentare: clasamentul grupurilor parlamentare și al parlamentarilor

Parlamentarii… acei politicieni despre care românii vorbesc poate cel mai mult și, de cele mai multe ori, în cele mai negre culori. Aproapre că nici nu mai contează dacă mai sunt printre ei și oameni bine intenționați, impresia generală despre parlamentari s-a deteriorat mult în ultimii ani și mai toți românii sunt își exprimă sentimentele față de acest sector al politicii la granița dintre dispreț și ignoranță. Nu le mai cred promisiunile, și le detestă atitudinile.

Vă propunem azi o analiză a activității parlamentare și impactul acestuia în termeni concreți, departe de știri și bârfe…

Ce este indicele activității parlamentare?

Pentru monitorizarea activității parlamentare a fost creat un indice cu ajutorul căruia am clasificat activitatea deputaților și senatorilor în actualul mandat, dar și a grupurilor parlamentare. În această ediție, pentru prima dată, a fost introdus și clasamentul pe județe. Indicele activității parlamentare (în continuare IAP) reprezintă un instrument de măsură a gradului de implicare și activitate politică a aleșilor poporului în activitățile curente ale forului legislativ al României, și anume inițiative legislative, luări de cuvânt, declarații politice, interpelări și întrebări parlamentare, dar și moțiunile de cenzură semnate.

În urma centralizării datelor statistice cantitative privind activitatea parlamentară de la inaugurarea prezentei legislaturi la 22 decembrie 2012 până la 6 decembrie 2016, așadar în actualul mandat parlamentar, am stabilit valoarea indicelui atât la nivel individual pentru fiecare parlamentar, dar și la nivelul grupurilor parlamentare și la nivel județean. Analiza de față reprezintă a patra ediție a raportului asupra activității parlamentare; IAP a fost calculat pentru prima dată în decembrie 2013¹, la încheierea primelor două sesiuni parlamentare din actualul mandat.

IAP este o completare la monitorizarea activității parlamentare pe care o face anual Institutul de Politici Publice (IPP) din anul 2005 până în prezent, în „Raportul de monitorizare: oglinda activității parlamentarilor”². IAP atașează fotografiei statistice publicate de IPP și analiza activității grupurilor parlamentare și a parlamentarilor în mod individual.

Metodologie

IAP reprezintă o medie ponderată a principalelor activități parlamentare, calculat după cum urmează:

IAP = IL*30% + LC*25% + DP*20% + ITP*15% + M*10%, unde:

IL – inițiative legislative

LC – luări de cuvânt

DP – declarații politice

ITP – întrebări și interpelări

M – moțiuni

IAP la nivel individual este un indice cantitativ. Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au inițiativele legislative (în proporție de 30%), urmat de luările de cuvânt (25%), declarațiile politice (20%), întrebări și interpelări (15%) și moțiuni (10%). Ca limită metodologică, menționăm că nu am luat în calcul prezența parlamentarilor la ședințele de plen. În unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este rezultatul numărului mare de luări de cuvânt al liderilor de grup, președinților și vicepreședinților de Cameră sau Senat, prin natura funcției deținute. Datele utilizate sunt oficiale, prezentate public pe pagina fiecărui parlamentar, pe site-ul Camerei Deputaților (www.cdep.ro) și al Senatului (www.senat.ro) la începutul lunii decembrie 2016.

1. Indicele Activismului Senatului este mai mare decât la Camera Deputaților

IAP pentru Camera Deputaților are o valoare medie de 45,86. În medie, fiecare reprezentat al Camerei Deputaților a avut până la data de 6 decembrie 2016 câte 53 de inițiative legislative, 76 de luări de cuvânt, 27 de declarații politice, 34 de întrebări și interpelări și 6 moțiuni semnate.

IAP mediu pentru Senat este de 57,25 ceea ce înseamnă că fiecare senator al României a avut în medie câte 56 de inițiative legislative, 121 de luări de cuvânt, 16 declarații politice, 45 de întrebări și interpelări și 3 moțiuni semnate.

2. Rezultatele IAP la nivelul grupurilor parlamentare

În cea de-a cincea ediție, grupul neafiliaților s-a situat pe primul loc, la fel ca și în ediția precedentă, în topul grupurilor parlamentare, cu o valoare medie a IAP de 66,23. În cea de-a treia ediție, PNL a condus clasamentul cu un indice al activității parlamentare de 41,03, iar în primele două ediții ale Indicelui Activității Parlamentare pe primul loc s-a aflat Partidul Democrat Liberal.

Grupul minorităților, UNPR și UDMR sunt cele mai puțin active grupuri parlamentare, cu cele mai scăzute niveluri ale IAP, la finalul primelor 8 sesiuni parlamentare. (Tabel 1)

Tabel 1. Topul grupurilor parlamentare în funcție de valoarea IAP

*IAP al grupurilor parlamentare reprezintă media aritmetică dintre IAP ponderat pentru Camera Deputaților și IAP ponderat pentru Senat al grupurilor respective.

** Au fost luați în considerare atât deputații și senatorii activi, cât și cei care și-au dat demisia de-a lungul acestei legislaturi.

Sursa: calcule ale autorilor, decembrie 2016

Cel mai harnic grup parlamentar din actuala legislatură este cel al parlamentarilor neafiliați, care are un indice al activității parlamentare de 66,23. Acesta a înregistrat o creștere de peste 5%, față de ediția anterioară. Totodată, a continuat să aibă o valoare mai mare decât a indicelui grupului PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediții. Această creștere se datorează în mare parte schimbării grupului parlamentar al deputatului Valeriu Zgonea care are cel mai mare indice al activității parlamentare.

În cazul PNL, IAP-ul a înregistrat o creștere cu 3,56% față de primele şapte sesiuni parlamentare comparativ cu creșterea de 85,15 de procente din primele 5 sesiuni parlamentare față de primele trei sesiuni parlamentare. Astfel, grupul liberalilor se situează pe locul 2 în clasament.

PSD a înregistrat o creștere de 4,2% față de iulie 2016, în ciuda faptului că Partidul Social Democrat deține majoritatea parlamentară.

UDMR a înregistrat, de asemenea, o creștere de 6,3%, însă rămâne în continuare printre grupurile parlamentare cele mai inactive.

Grupul minorităților a înregistrat cea mai mică creștere a activității parlamentare (3,11%), cu toate că numărul deputaților a rămas constant, de 17 deputați. Grupul minorităților nu are reprezentanți în Senat.

Analizând fiecare dintre indicatorii luați în calcul la alcătuirea IAP observăm că grupul neafiliaților continuă să fie cel mai harnic grup parlamentar, în timp ce grupul majoritar PSD a devenit cel mai puțin activ în Parlament. (Tabel 2)

Tabel 2. Topul grupurilor parlamentare pe categorii de indici la sfârșitul celor 3 sesiuni parlamentare

*Valorile finale reprezintă media aritmetică dintre valorile medii ponderate ale fiecărui grup pentru ambele camere ale Parlamentului.

**Cu verde sunt marcate valorile superioare, iar cu rosu valorile inferioare.

Sursa: calcule ale autorilor, decembrie 2016.

3. Principalele rezultate la nivelul parlamentarilor

a). Topul parlamentarilor în funcție de gen

Femeile din Parlamentul României s-au dovedit a fi cu peste 34,5% mai active decât bărbații, în prezenta legislatură. IAP-ul acestora este de 63,84, față de cel al colegilor bărbați, de doar 47,45.

(Tabel 3)

Cele 56 de deputate s-au dovedit a fi cu 20,22% mai active decât cei 360 de deputați, iar cele 13 senatoare sunt cu 100,8% mai active decât cei 165 de senatori. Calculele iau în considerare activitatea tuturor demnitarilor, inclusiv a celor care și-au dat demisia de-a lungul acestei legislaturi. Din totalul de 594 de demnitari, în prezent mai sunt activi 506 deputați și senatori. Dintre acești doar 1 din 8 parlamentari este femeie. Mai mult, numărul femeilor senator a scăzut la finalul acestei sesiuni parlamentare de la 13 senatoare la 11.³

Tabel 3. Valoarea IAP în funcție de gen

Sursa: calcule ale autorilor, decembrie 2016

Cele mai active deputate sunt Andreea Paul (PNL, IAP – 194,25), Claudia Boghicevici (PNL, IAP – 166,25) și Ana Birchall (PSD, IAP –163,7) (vezi Tabel 4). Anexa 1 prezintă topul celor mai active 15 femei din Camera Deputaților.

Cele mai active senatoare sunt Cristiana Anghel (LC, IAP – 406,4), Doina Federovici (PSD, IAP – 213,65) și Doina Silistru (PSD, IAP – 138,15), conform tabelului 4. Anexa 2 prezintă topul celor mai active 15 femei din Senat.

Tabel 4. Topul celor mai active deputate și senatoare

Sursa: calcule ale autorilor, decembrie 2016.

b) Topul celor mai activi parlamentari

Pe baza IAP am calculat topul celor mai activi 15 parlamentari din ambele camere ale Parlamentului din acestă legislatură (2012-prezent).

Tabel 5. Topul celor mai activi 15 parlamentari după valoarea IAP

Valoarea superioară a IAP în cazul ocupanților pozițiilor 1 și 4 este dată de numărul foarte ridicat de luări de cuvânt. Valeriu Zgonea a deținut funcția de Președinte al Camerei Deputaților, drept urmare are 4029 luări de cuvânt. În timp ce fostul Vicepreședintele și actualul Președinte al Camerei Deputaților Florin Iordache are 2371 luări de cuvânt. Deși Valeriu Zgonea este cel mai activ parlamentar, trebuie menționat că acesta nu are nicio întrebare, interpelare sau moțiune semnată. În schimb, ocupantul locului al doilea, Tudor Ciuhodaru, a înregistrat 171 inițiative legislative, 1413 luări de cuvânt, 1190 declarații politice, 203 întrebări și interpelări și 10 moțiuni semnate.

În Anexa 3 este prezentat topul celor mai activi 15 parlamentari din Camera Deputaților, iar Anexa 4 prezintă topul celor mai activi 15 parlamentari din Senat.

c) Topul celor mai inactivi parlamentari

Deputatul Ghiță Sebastian-Aurelian continuă să fie singurul parlamentar activ „codaș”, cu o valoare a IAP mai mică de 1. În această ediție valoarea IAP a deputatului este de 0,85. Spre deosebire de cea de-a treia ediție, când deputatul a avut doar două luări de cuvânt, în perioada septembrie 2015 – decembrie 2016 a avut o nouă luare de cuvânt, ajungând astfel la un total de 3, și a semnat o moțiune de cenzură.

În ceea ce privește legislatura actuală, deputatul Niculescu Mizil-Ștefănescu Oana a înregistrat un IAP mai scăzut decât al deputatului Ghiță Sebastian. În cei aproape 2 ani și jumătate cât a fost în funcție, doamna deputat nu a avut niciun fel de activitate. Singura declarație susținută este cea de depunerea a jurământului obligatoriu de la începutul mandatului.

În anexa 5 este prezentat topul primilor 15 parlamentari cu cel mai scăzut IAP din actuala legislatură (2012 – prezent).

Tabel 6. Topul parlamentarilor activi cu cel mai scăzut IAP

Sursa: calcule ale autorilor, decembrie 2016.

Tabel 7. Topul parlamentarilor cu cel mai scăzut IAP

Sursa: calcule ale autorilor, decembrie 2016.

d) Topul celor mai active județe

În această ediție, la fel ca şi în cea precedentă, a fost realizat și topul celor mai active județe. Valorile finale reprezintă media aritmetică a valorii indicelui agregat al activității parlamentare al tuturor deputaților și senatorilor din județul respectiv, care a deținut un mandat în această legislatură.

Cel mai activ județ, din punctul de vedere al valorii medii IAP obținut de senatorii și deputații trimiși în Parlamentul României, este județul Vaslui. Valoarea medie a deputaților și senatorilor vasluieni este de 104,21. În medie, parlamentarii vasluieni au avut 66 de inițiative legislative, 200 luări de cuvânt, 121 de declarații politice, 65 de interpelări și întrebări parlamentare și 4 moțiuni semnate. La polul opus se află județul Caraş-Severin, cu o valoare medie IAP de 20,7.

Tabel 8. Topul primelor 5 județelor cu cea mai mare valoare IAP

Sursa: calcule ale autorilor, decembrie 2016.

Tabel 9. Topul primelor 5 județelor cu cea mai scăzută valoare IAP

Sursa: calcule ale autorilor, decembrie 2016.

Concluzii

IAP este un instrument util pentru a atrage atenția asupra activității depuse de aleșii poporului în Parlamentul României. De asemenea, face posibilă analiza comparativă a activității grupurilor parlamentare și la nivel individual, dar și în funcție de genul aleșilor noștri.

Pe baza IAP, putem trage următoarele concluzii:

1. Din totalul de 594 de demnitari, în prezent sunt activi 349 de deputați și 157 de senatori. Cei mai mulți și-au dat demisia în anul 2016. În anul 2013, 10 demnitari s-au retras, în anul 2014 s-au retras 18, iar în anul 2015 s-au retras 20, în timp ce în ultimele două sesiuni parlamentare s-au retras 33 de deputați și senatori. Cei mai mulți s-au retras ca urmare a schimbării funcției, mai exact 34 de demnitari, alți 30 s-au retras din cauza unor probleme de natură penală, iar alți 17 s-au retras din alte cauze.

2. Femeile s-au dovedit a fi cu 34,5% mai active decât bărbații, în prezenta legislatură. IAP-ul acestora este de 63,84, față de cel al colegilor bărbați, de doar 47,45. Cele 56 de deputate s-au dovedit a fi cu 20,22% mai active decât cei 360 de deputați, iar cele 13 senatoare sunt cu 100,8% mai active decât cei 165 de senatori.

3. Cei 178 de senatori au fost cu aproape 25% mai harnici decât cei 416 deputați. IAP pentru Camera Deputaților are o valoare medie de 45,86, în timp ce IAP mediu pentru Senat este de 57,25.

4. Cel mai harnic grup parlamentar din actuala legislatură este cel al parlamentarilor neafiliați, care are un indice al activității parlamentare de 66,23. Acesta a înregistrat o creștere de aproape 6%, față de ediția anterioară. Totodată, a reușit să depășească indicele grupului PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediții. Această creștere se datorează în mare parte reordonării grupurilor parlamentare, dar și schimbării grupului parlamentar de către Valeriu Zgonea care are cel mai mare indice al activității parlamentare.