Primul concurs de frumuseţe din România a avut loc în 1906. Momentul în care, în parcul Filaret din Bucureşti, regina evenimentului (care se datora împlinirii a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I și se desfășura sub privirile admirative ale meșterilor populari sosiți în parcul cu pricina pentru a-și expune obiectele în cadrul unui târg tradițional) a fost aleasă așa cum aminteam într-un articol precedent, o tânără din capitala Mărginimii- Sălişte, judeţul Sibiu, îmbrăcată în costum popular, cum e datul locului. Ceea ce avea să fie, mai apoi, un impresionant dar făcut de proaspăta Miss România, Maria Peligrad înseși Reginei Maria.
Așa cum aflăm dintr-un articol publicat cândva de adevărul.ro , provenită dintr-o familie de meşteşugari renumită în Săliştea Sibiului, localitate devenită astăzi oraş şi considerată capitala culturală şi spirituală a Mărginimii Sibiului, Maria Peligrad s-a prezentat la concurs cu un costum realizat chiar de ea. „Maria face parte dintr-o familie de meseriaşi şi ceea ce trebuie să observăm sunt caracteristicile ei – o faţă frumoasă, o statură, o ţinută frumoasă, ceea ce caracterizează fetele din Mărginimea Sibiului. Tânăra făcea parte dintr-o familie de meşteşugari, dintr-o familie emblemă a Săliştii de altădată şi a Săliştii de astăzi, oameni înstăriţi, care prin muncă au realizat ce au realizat”, spune Teodor Dumitru Banciu, fost primar al localităţii şi un pasionat cercetător al tradiţiilor şi istoriei oraşului. Costumele superbe din Mărginime – de la pahiol la ţesătura cu fir de aur Costumul tradiţional din Mărginime, cu care Maria Peligrad a făcut senzaţie la Bucureşti, a fost şi a rămas renumit în toată ţara. De la pahiolul purtat de cap de fetele nemăritate şi până la straiele ţesute cu fir de aur, costumele din Mărginime au dus mai departe tradiţia veche de sute de ani. „Este un port care în România e ceva deosebit, culorile alb negru ce reprezintă viaţa mărginenilor. În portul popular găsim cusături cu fir de aur, ceea ce înseamnă bogăţia zonei Mărginimii, albul, sufletul curat al Mărginimii şi negru, vremurile grele care au trecut de-a lungul istoriei peste Mărginimea Sibiului Albul şi negrul, unde îl vedeţi în România, îl poartă cetăţeni sau locuitori ai satelor de dincolo de munţi, din Novaci, din Gorj, din Vâlcea, din Argeş. Acei locuitori sunt plecaţi sau au obârşia tot în Mărginimea Sibiului. În completare la portul alb negru pe care îl purta Maria Peligrad vine pălăria de cioban, rotundă, pe care iarăşi o găsim în toată ţara iar acei oameni îşi au originea în Mărginimea Sibiului. 
Maria a cucerit juriul fiind considerată “o ţărancă deşteaptă, cu şolduri frumoase”, vestită fiind deopotrivă pentru frumuseţea ei, dar şi pentru îndemânarea cu care ducea mai departe tradițiile satului natal, ca o adevărată Cosânzeană.
Așa a fost și rămâne amintirea ei. Întruchiparea, în tot, a unei povești (nu doar despre fumusețe, ci despre demnitate și hărnicie) ce nu ar trebui uitată.
De altfel, așa cum spun surse din Primăria Săliște, famila Peligrazilor a rămas peste ani una pe cât de mare , pe atât de unită, dar și cu dragoste de glodul satului natal. În 2010, casa lui Denis Puican Peligrad (Fiul lui Dumitru Peligrad), un octogenar care, deși trăiește la Paris, an de an se întoarce la Săliște, a devenit sediul Muzelui Culturii Săliștene (printr-un generos act de donație).
Demn de luat în seamă, peste ani, în 1979, Matilda Pascal Cojocărița, o privighetoare a folclorului nostru, avea să devină, la rându-i cea mai frumoasă femeie din România.
