Alertă într-un raport pentru Congresul SUA: România, „țintă principală” a războiului politic dus de Rusia. Cum sunt exploatate frica și dezbinarea

România se află printre statele europene expuse tot mai intens acțiunilor hibride atribuite Rusiei, avertizează un raport recent al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA. Documentul vorbește despre drone, atacuri cibernetice, sabotaj și bruiaj GPS, dar acordă o atenție deosebită dezinformării și încercărilor de divizare a societății românești.

Serviciul de Cercetare al Congresului SUA – Congressional Research Service, cunoscut sub abrevierea CRS – a publicat, la 11 august 2026, raportul „Russian Hybrid Warfare Activities in Europe: Considerations for Congress”.

Documentul, care poartă indicativul R49134, analizează intensificarea acțiunilor hibride atribuite Rusiei după declanșarea invaziei la scară largă împotriva Ucrainei. România este unul dintre cele șase studii de caz, alături de Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania.

Raportul poate fi consultat pe site-ul oficial al Congresului SUA, iar o copie a documentului și o prezentare sunt disponibile și prin U.S. Naval Institute.

Nu este un raport „împotriva României”

Este important de precizat că documentul nu critică România și nu reprezintă o rezoluție sau o decizie adoptată prin vot de Congresul SUA.

CRS este structura apolitică de analiză care furnizează informații membrilor și comisiilor Congresului. Raportul a fost realizat pentru a-i ajuta pe congresmenii americani să înțeleagă amenințările hibride rusești și să analizeze eventualele răspunsuri politice, diplomatice, economice, militare sau de informații.

România este prezentată ca stat aliat și ca țintă a acțiunilor hibride, nu ca sursă a problemei.

De ce este România o țintă importantă

România și Bulgaria sunt descrise drept două state membre NATO și ale Uniunii Europene, cu o poziție strategică la Marea Neagră, care s-ar confrunta cu amenințări hibride rusești tot mai intense începând din 2022.

România este importantă prin:

• poziția sa pe flancul estic al NATO;
• vecinătatea cu Ucraina;
• sprijinul acordat Kievului;
• infrastructura militară și strategică;
• accesul la Marea Neagră;
• proiectele energetice offshore;
• rolul său în securitatea regională.

Expunerea la asemenea tactici ar putea avea efecte asupra stabilității interne, infrastructurii critice și securității naționale. De asemenea, ar putea afecta dezvoltarea resurselor energetice din Marea Neagră și alte oportunități comerciale strategice.

România, „țintă principală” pentru războiul politic și informațional

Una dintre cele mai importante părți ale raportului privește dezinformarea și interferența politică.

CRS citează o analiză din 2024 potrivit căreia România reprezintă „o țintă principală pentru campaniile ruse de război politic”.

Scopul unor asemenea campanii nu este neapărat convingerea românilor să susțină în mod deschis Rusia. Strategia urmărește mai ales slăbirea societății din interior, prin amplificarea tensiunilor, neîncrederii și frustrărilor deja existente.

Printre obiectivele atribuite acestor campanii se numără:

• crearea unui climat de incertitudine și anxietate;
• polarizarea populației;
• fracturarea coeziunii societății românești;
• diminuarea încrederii în instituțiile statului;
• erodarea încrederii în NATO și Uniunea Europeană;
• slăbirea sprijinului public pentru Ucraina;
• amplificarea conflictelor politice și sociale.

Într-un astfel de război informațional, nu este obligatoriu ca publicul să accepte o anumită versiune a evenimentelor. Poate fi suficient ca oamenii să ajungă să nu mai aibă încredere în nicio sursă, să considere că toate instituțiile mint sau să perceapă fiecare criză drept dovada unei conspirații.

Cum funcționează manipularea

Campaniile de influență pot combina informații reale cu falsuri, teorii neverificate și interpretări scoase din context. Mesajele sunt apoi multiplicate prin conturi aparent obișnuite, pagini, grupuri și platforme sociale.

Subiectele care provoacă teamă, furie sau indignare sunt favorizate deoarece emoțiile puternice îi determină pe utilizatori să distribuie informația înainte de a-i verifica autenticitatea.

În acest mod pot fi exploatate nemulțumiri reale ale populației – economice, sociale sau politice – pentru a provoca o neîncredere generalizată și pentru a adânci ruptura dintre diferite categorii ale societății.

Raportul nu sugerează că orice critică la adresa autorităților, NATO sau Uniunii Europene ar reprezenta propagandă rusească. Critica și dezbaterea sunt normale într-un stat democratic. Problema apare atunci când frustrările legitime sunt exploatate coordonat, prin informații false sau manipulatoare, pentru a produce haos și ostilitate.

Acuzații privind interferența în alegerile din România

Autoritățile române și alți observatori citați în raport au acuzat Rusia că ar fi încercat să intervină în procesele electorale din România.

Metodele semnalate includ:

• campanii de dezinformare;
• manipularea rețelelor sociale;
• distribuirea coordonată a unor narațiuni;
• atacuri cibernetice;
• exploatarea polarizării politice;
• atacuri asupra încrederii în procesul electoral.

Obiectivul unor asemenea operațiuni poate fi influențarea opțiunilor politice, dar și compromiterea încrederii generale în alegeri, indiferent de rezultatul acestora.

Dacă o parte importantă a populației ajunge să considere că niciun scrutin nu este corect, că instituțiile sunt controlate sau că orice rezultat este fraudat, stabilitatea democratică poate fi afectată chiar și fără modificarea directă a voturilor.

Drone și încălcări ale spațiului aerian

Războiul hibrid nu se limitează însă la spațiul informațional.

Raportul arată că România, stat aflat la granița cu Ucraina, s-a confruntat cu mai multe încălcări ale spațiului aerian produse în contextul atacurilor rusești asupra obiectivelor ucrainene din apropierea Dunării.

Potrivit datelor citate în document, după 2022, Rusia ar fi efectuat peste 100 de atacuri împotriva unor ținte ucrainene din apropierea frontierei române. În acest context ar fi fost înregistrate 29 de incursiuni neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian al României, precum și mai multe situații în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul țării.

CRS consemnează și incidentul din mai 2026, când o dronă GERAN-2 s-ar fi prăbușit peste o clădire de locuințe din Galați și ar fi rănit două persoane.

După incident, o organizație neguvernamentală românească ar fi identificat postări coordonate în mediul online, concepute pentru a provoca teamă și pentru a amplifica neîncrederea în informațiile transmise de autorități.

Astfel, un incident fizic ar fi fost exploatat și în plan informațional, pentru sporirea anxietății și contestarea explicațiilor oficiale.

Raportul menționează și intervențiile avioanelor F-16 românești din iulie 2026, când ar fi fost doborâte mai multe drone care pătrunseseră în spațiul aerian național. Cel puțin una dintre acestea ar fi fost considerată de origine rusă. Autoritățile române l-ar fi convocat ulterior pe ambasadorul Rusiei și ar fi expulzat un diplomat rus.

Bruiaj GPS în Marea Neagră

O altă amenințare semnalată este intensificarea incidentelor de bruiaj GPS în regiunea Mării Negre.

Raportul amintește declarațiile făcute în 2023 de șeful de atunci al Statului Major al Apărării din România, care afirma că Rusia bruia activ comunicațiile GPS din apele teritoriale românești.

Asemenea intervenții pot afecta navigația maritimă și aeriană, operațiunile militare, transporturile comerciale și funcționarea infrastructurii energetice offshore.

Riscurile depășesc astfel domeniul strict militar și pot produce efecte economice sau chiar incidente de siguranță.

Atacuri cibernetice asupra instituțiilor și infrastructurii

România și Bulgaria ar fi fost vizate și de atacuri de tip DDoS și alte operațiuni cibernetice perturbatoare, atribuite de autorități și experți unor grupări pro-ruse.

Țintele menționate de raport includ:

• sisteme informatice legate de alegeri;
• instituții guvernamentale;
• servicii publice;
• infrastructură critică.

Atacurile cibernetice pot avea un dublu efect. Pe de o parte, pot bloca sau perturba funcționarea unor sisteme. Pe de altă parte, pot fi folosite pentru a crea impresia că autoritățile nu sunt capabile să protejeze serviciile esențiale.

Operațiuni de sabotaj

CRS consemnează și informațiile potrivit cărora serviciile românești ar fi dejucat, în 2025, o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică.

Suspectul ar fi avut legături cu o rețea mai extinsă de sabotori care acționa în state europene și care ar fi fost coordonată, prin intermediari, de serviciile rusești de informații.

Documentul amintește și dosarul în care doi cetățeni ucraineni sunt acuzați că ar fi încercat să saboteze sediul din București al companiei ucrainene de curierat Nova Post.

Cei doi ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile ruse, iar anchetatorii ar fi legat cazul de un plan mai amplu care cuprindea obiective și în Polonia.

Ce ar putea face autoritățile americane

Raportul arată că membrii Congresului SUA ar putea analiza menținerea sau consolidarea sancțiunilor împotriva agențiilor rusești de informații și a persoanelor implicate în asemenea operațiuni.

Printre opțiunile prezentate se numără:

• intensificarea activităților de supraveghere;
• consolidarea cooperării cu aliații europeni;
• măsuri suplimentare de contrainformații;
• sancțiuni;
• instrumente diplomatice;
• operațiuni de aplicare a legii;
• sprijin pentru capacitățile de apărare cibernetică;
• combinarea răspunsurilor militare, informative și civile.

Autorii subliniază că amenințările hibride nu pot fi combătute exclusiv prin mijloace militare convenționale.

O amenințare care nu trebuie nici ignorată, nici exagerată

Raportul CRS sintetizează informații provenite de la instituții, oficiali, organizații și surse publice. Pentru unele incidente sunt utilizate formulări prudente precum „potrivit relatărilor”, „presupus” sau „ar fi”.

Prin urmare, documentul nu trebuie prezentat ca o constatare judiciară definitivă pentru fiecare episod menționat.

Mesajul general rămâne însă unul clar: România se află într-o zonă strategică expusă, iar amenințarea nu vine doar prin drone, sabotaje sau atacuri informatice. O componentă esențială este încercarea de a diviza societatea, de a amplifica frica și de a-i determina pe cetățeni să nu mai aibă încredere în instituții, în partenerii externi și nici unii în ceilalți.

În războiul informațional, o societate profund polarizată poate deveni vulnerabilă fără ca vreun tanc să-i treacă granița.