22 de state din UE au proiecte aprobate prin Fondul European pentru Investiții Strategice în prezent pe baza planului Juncker. România se află printre cele 6 state care nu au reușit încă să aibă vreun proiect semnat.
La sfârșitul anului 2014, spuneam că România a aplicat pentru Planul Juncker cu multe proiecte mici. Din cele peste 2000 de proiecte, țara noastră a depus 16% din total, dar cu o valoare de sub 5% din fondurile disponibile. Niciunul nu este însă acceptat. Finanțarea unui proiect românesc amplu de investiții cu bani europeni ar trebui să fie ambiția și prioritatea anului a guvernului Cioloș.
Printre statele cu cele mai multe proiecte adoptate se află Italia (17 proiecte), Franța (17 proiecte), Marea Britanie (13 proiecte) sau Spania (9 proiecte), inclusiv Bulgaria are un proiect aprobat, deși se află printre statele cu cele mai puține proiecte depuse, doar 18.
Cele mai multe proiecte europene depuse au fost în domeniul transporturilor, al energiei și al economiei digitale. Cele mai multe proiecte românești sunt în domeniul economiei digitale (89), resurse și mediu (77 de proiecte) și transport (76). Multe și mici. Valoarea totală a proiectelor depuse de România în domeniul transporturilor și al energiei este de aproximativ 50 de mld euro, în timp ce proiectele altor state în aceste domenii, au o valoare de două sau chiar de trei ori mai mare. Spre exemplu, Polonia a depus proiecte în valoare de 100 mld euro, Italia 98 de mld euro sau Marea Britanie în valoare de 167 mld. euro.
Deși a ratat startul, România mai are șanse să i se aprobe proiectele. Planul Juncker se desfășoară pe parcursul a trei ani: 2015-2017. Trebuie să demonstrăm că putem fi parteneri responsabili, capabili de atragerea unor noi investiții. Acest plan de investiții prevede ca fiecare euro investit prin Fondul European pentru Investiții Strategice să atragă alți 15 euro.
*Comunicatul este transmis de Andreea Paul, Prim-Vicepreședinte PNL
Sursa: http://ec.europa.eu/priorities/sites/beta-political/files/ip-unitedkingdom_en.pdf
