Asa-i romanul…frumos in albul impletit cu negrul, ca fir al vietii. Asa-i romanul… inca… precum vedeti (si merita sa adimirati!) in aceste fotografii, intr-un sat din inima Ardealului, la Rosia, Sibiu. Asa-i romanul… aici, ca o poveste, ca o doina,.. ca o Jiana din timpuri vechi, cu inima deschisa catre acea neintrecuta vesnicie din sambure de sat romanesc.
Mic si mare, asa-i romanul aici, la Rosia. Da in parg, ca un mar copt in alb-negru, asemeni valurilor unei istorii ce se pierde in negura timpului dar se tese neostoita in traditiile pastrate cu strasnicie. Asa-i romanul, la Rosia, Sibiu. 
De dincolo de timp, de straja mostenirii lasata din mosi-stramosi.
File de istorie
Prima atestare documentară datează din anul 1327, însă descoperirile arheologice dovedesc existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri , astfel cu prilejul unei periegheze din anul 1968, în locul numit „Fața Nemelei” s-au descoperit fragmente ceramice din epoca bronzului târziu și din epoca Hallsttatiană. Cele mai consistente urme arheologice sunt cele ale perioadei dacice și cele romane. 
Totodata, in partea de sud-vest a satului, în locurile numite”Kramor” și „Krannerech”, sondate în anul 1958, se află marturiile unei cetati dacice, ce conțin material ceramic format din vase fragmentare lucrate cu mâna, din pastă grosieră și ornamente specifice acastei specii și fragmente de fructiere din pastă cenușie fină, lucrată la roată, fragmente de oale și străchini din pastă roșie, cenușie și cenușie-negricioasă.
În secolul al XIII-lea se construiește biserica luterană, ca bazilică romanică scurtă, cu patru travee cu altarul precedat de un cor pătrat și o absidă. Din această etapă a construcției se mai păstrează corul, arcul triumfal, pilaștrii, portalul de nord și ferestrele navei centrale. Bolțile din nava centrală datează din epoca barocă. Din fortificația ce înconjura biserica a mai rămas un singur turn, folosit astăzi ca și clopotniță.
Localitatea Roșia a aparținut până în anul 1786 de Scaunul Sibiului, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare a sașilor transilvăneni, numit Șapte Scaune.
Foto: Fodor Ioan Sergiu si Marcela Rus
