Aproape unul din trei sibieni verificați de inspectorii fiscali în ultimul an a eșuat în a demonstra proveniența legală a sumelor de bani folosite pentru depuneri bancare, achiziții imobiliare de lux, investiții sau creditarea propriilor companii. În urma controalelor de amploare desfășurate în perioada iulie 2025 – mai 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) din Sibiu a identificat sume colosale fără justificare legală, stabilind obligații fiscale suplimentare de peste 8,4 milioane de lei.
Fenomenul banilor „la saltea” sau al veniturilor nedeclarate, folosite ulterior în tranzacții cu valori mari, a intrat puternic în vizorul Fiscului regional. Potrivit datelor oficiale, inspectorii fiscali au finalizat 30 de verificări ale situațiilor fiscale personale pe raza județului Sibiu. Rezultatul este alarmant: sume uriașe rulate în numerar au fost catalogate drept venituri cu sursă neidentificată, fiind taxate drastic din urmă.
Topul neregulilor: Cinci cazuri dețin peste 70% din sumele nedeclarate
Conform ANAF, primele cele mai importante cinci verificări fiscale realizate pe raza județului Sibiu au generat obligații de plată suplimentare în valoare totală de 6.085.706 lei. Această cifră reprezintă aproape trei sferturi (circa 71%) din totalul sumelor atrase de organele de control la nivel județean, demonstrând o concentrare masivă a banilor nedeclarați în rândul câtorva persoane cu un nivel de trai ridicat.
Din punct de vedere geografic, rețeaua averilor nejustificate se concentrează în zona urbană dezvoltată: patru dintre persoanele fizice vizate de aceste mega-controale locuiesc în Municipiul Sibiu, în timp ce a cincea își are domiciliul într-o localitate limitrofă. Deși sumele individuale și identitatea contribuabililor au rămas confidențiale, Fiscul invocând limitele legale privind protecția datelor cu caracter personal și secretul fiscal, impactul bugetar este unul major.
Mecanismul de control: Cum pică sibienii testul averii nejustificate
Verificarea situației fiscale personale este o procedură complexă a ANAF care nu se limitează doar la analiza declarațiilor de venit depuse anual. Inspectorii fiscali compară veniturile oficial raportate cu evoluția patrimoniului personal și cu cheltuielile efective realizate de un contribuabil într-un interval de timp. Dacă o persoană achiziționează imobile ori autoturisme scumpe, face depuneri masive de cash sau își creditează firmele cu sume de ordinul sutelor de mii de euro, dar pe hârtie figurează cu venituri modeste, se declanșează automat analiza de risc.
Inspectorii fiscali sibieni au precizat că veniturile suplimentare au fost impozitate după ce persoanele verificate nu au putut prezenta documente justificative pentru tranzacțiile în numerar. Cele mai utilizate justificări aduse de contribuabili au fost economiile istorice păstrate în numerar, sumele primite ca daruri sau împrumuturi de la rude/cunoștințe, ori veniturile obținute în străinătate. Totuși, în majoritatea cazurilor, aceste argumente au căzut la testul realității: fie persoanele indicate ca donatori/creditori nu aveau resursele financiare pentru a susține astfel de sume, fie trasabilitatea banilor nu a putut fi probată prin documente bancare sau acte notariale.
Sechestre și noi liste de control
Pentru a asigura recuperarea eficientă a banilor datorați statului, inspectorii sibieni au aplicat măsuri radicale. Până în prezent, au fost dispuse măsuri asigurătorii și sechestre în valoare totală de 473.568 de lei asupra bunurilor și conturilor celor descoperiți cu nereguli.
Mai mult, acțiunea este departe de a se fi încheiat. În perioada analizată, ANAF a trimis 12 notificări de conformare către alți contribuabili din județ, oferindu-le șansa să își regleze voluntar situația. Jumătate dintre aceștia (6 persoane) au ignorat avertismentele sau nu au adus clarificări suficiente, fiind deja transferați în programele de verificare fiscală propriu-zisă.
Context național: Peste jumătate de miliard de lei fără sursă legală
Situația din Sibiu reflectă o strategie agresivă aplicată la nivel național. În aceeași perioadă (iulie 2025 – mai 2026), structurile ANAF de verificare personală au finalizat 1.102 acțiuni de control în toată țara, descoperind venituri nedeclarate uriașe. Totalul creanțelor fiscale stabilite la nivel național se ridică la valoarea record de 540,2 milioane de lei, fiind instituite măsuri asigurătorii de peste 123,5 milioane de lei pentru prevenirea înstrăinării bunurilor. Recordurile absolute aparțin județului Prahova și Municipiului București, unde cele mai mari trei creanțe stabilite au depășit pragul de 21 de milioane de lei fiecare.
Fiscul folosește tot mai mult tehnologia pentru prinderea evazioniștilor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că actuala campanie reprezintă „cea mai amplă acțiune din ultimii ani” dedicată controlului marilor averi ale persoanelor fizice. Oficialul a explicat că succesul inspectorilor se datorează noilor instrumente digitale de analiză de risc, capabile să coreleze instant fluxurile bancare, registrele auto și tranzacțiile imobiliare cu bazele de date privind veniturile declarate.
În acest moment, presiunea pe contribuabilii din regiune rămâne ridicată. La nivelul DGRFP Brașov (care coordonează județele Brașov, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna și Alba) sunt active, planificate sau suspendate în diverse stadii procedurale alte 115 acțiuni de verificare a situației fiscale personale, o parte semnificativă dintre acestea vizând, în continuare, județul Sibiu.
