Deși anul 2025 nu a mai atins sumele record din 2024, când subvențiile de stat și rambursările electorale au depășit un miliard de lei , finanțarea partidelor politice din România rămâne la un nivel extrem de ridicat. Expert Forum (EFOR) a lansat astăzi un nou raport de monitorizare care arată că partidele politice și organizațiile minorităților naționale au strâns în 2025 venituri totale de aproximativ 705 milioane de lei , pe fondul unei dependențe severe de fondurile publice și de un mecanism de împrumuturi private care ridică majore semne de întrebare.
Raportul, coordonat de Septimius Pârvu, vine în contextul unei reforme legislative anunțate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și trage un semnal de alarmă: fără reguli clare, integritatea procesului electoral este subminată.
Prăbușire contabilă a veniturilor, dar AUR trece pe primul loc
După vârful electoral din 2024, bugetele declarate în conturile partidelor au scăzut semnificativ în 2025:
AUR a înregistrat cele mai mari venituri dintre partidele mari, ajungând la 90,8 milioane de lei.
PSD ocupă poziția a doua cu 79 de milioane de lei.
PNL a raportat 69 de milioane de lei.
USR se situează pe ultimul loc în topul partidelor mari, cu 65,7 milioane de lei.
Cu toate acestea, cheltuielile totale identificate în sistem au depășit veniturile, ajungând la 731 de milioane de lei (din care 402 milioane doar la partidele politice) , forțând unele formațiuni să apeleze masiv la economii sau linii de creditare.
Subvențiile de stat: Jumătate din bani merg în „propaganda” din mass-media
În 2025, opt partide politice au primit subvenții de la bugetul de stat în valoare totală de 232 de milioane de lei. Problema majoră identificată de EFOR nu este doar dimensiunea acestor sume, ci destinația lor.
Aproape jumătate din acești bani – mai exact 117 milioane de lei (48%) – au fost cheltuiți pentru presă și propagandă.
EFOR subliniază că această categorie rămâne extrem de problematică, afectând direct independența mass-media și modul în care se formează agenda publică. În plus, legea actuală permite partidelor să păstreze fondurile necheltuite de la un an la altul , ceea ce creează dezechilibre majore între competitori și favorizează acumularea de resurse politice.
Împrumuturile private – paravan pentru influență politică?
Veniturile din surse private reprezintă mai puțin de o treime din totalul finanțării. Cotizațiile membrilor au însumat doar 40,6 milioane de lei , grosul finanțării private venind din împrumuturi, care au explodat până la valoarea de 112 milioane de lei.
PSD conduce detașat, înregistrând împrumuturi de 83 de milioane de lei.
AUR urmează cu 25,8 de milioane de lei.
PUSL, USR și PNL au înregistrat valori infime.
EFOR avertizează că dependența de împrumuturi creează riscuri sistemice grave. Termenul actual de returnare (de până la 3 ani) este considerat prea lung , iar posibilitatea legală de a transforma aceste împrumuturi în donații slăbește controlul statului asupra provenienței reale a banilor.
Mai mult, analiza arată anomalii economice izbitoare : firme abia înființate, societăți cu pierderi sau fără activitate reală au acordat partidelor credite sau donații de sute de mii ori milioane de lei, cazuri întâlnite cu precădere în zona PSD.
Radiografia donatorilor: De la rețele economice la loialități de familie
Raportul scoate la iveală profile de finanțare complet diferite pentru principalele partide:
PSD: Finanțat masiv de firme și persoane conectate la contracte publice și sectoare dependente de deciziile statului (construcții, imobiliare, energie, sănătate, salubritate).
AUR: Se bazează pe împrumuturi mari de la persoane fizice (parlamentari, candidați, antreprenori). Raportul notează cazuri în care capacitatea financiară publică a donatorilor nu explică sumele virate. Apare și fenomenul „migrației politice” a banilor: foști donatori PSD din 2024 au trecut în 2025 la AUR.
PNL: Un profil instituțional, sumele provenind din interior (candidați, aleși locali, parlamentari) și fiind declarate tehnic drept donații pentru campanie. PNL nu s-a folosit deloc de împrumuturi în acest exercițiu.
USR: Resurse mult mai reduse, obținute în special de la profesioniști și antreprenori individuali din IT, tehnologie sau educație.
PUSL: Un partid finanțat printr-un nucleu extrem de restrâns, format din familia lui Dan Voiculescu, firme din portofoliul acestuia (GRIVCO) sau jurnaliști din trustul media asociat.
Soluțiile urgente propuse de Expert Forum
EFOR consideră că actualul cadru legal este marcat de o transparență insuficientă – raportările din Monitorul Oficial și de pe site-ul AEP fiind adesea scanate defectuos, neuniforme și greu de comparat.
Pentru a opri fenomenul de „cumpărare a influenței politice”, asociația recomandă:
Plafoane drastice: Reducerea limitelor maxime pentru donații și împrumuturi și introducerea unei limite globale anuale per finanțator.
Plăți exclusiv bancare: Obligativitatea ca orice donație sau cotizație ce depășește valoarea unui singur salariu minim brut să fie făcută exclusiv prin bancă.
Limitarea propagandei: Introducerea unui prag de maximum 30% din subvenție pentru contractele de presă și propagandă.
Interzicerea criptomonedelor: Interzicerea explicită prin lege a finanțării partidelor sau campaniilor prin monede virtuale (amintind de cazul campaniei lui Călin Georgescu).
Transparență digitală: Finalizarea unui sistem electronic performant de raportare, publicarea beneficiarilor finali ai banilor și deconspirarea finanțatorilor din campanii în timp real, nu doar la final.
„Reforma anunțată de AEP ar trebui să reducă riscurile de cumpărare a influenței politice și să asigure un echilibru real între finanțarea publică și competiția politică curată”, se arată în concluzia raportului EFOR.
Raportul complet, datele grafice și profilele detaliate ale finanțatorilor pot fi consultate pe platformele www.expertforum.ro și www.banipartide.ro.
