Miez de septembrie cu accente unui eveniment ce a pus în prim-plan istoria și arta, trecutul și prezentul. Pentru sibieni și nu numai. Și… parcă și soarele-a făcut fain popas în Piața mare la mărita adunare… ce a întâmpinat dezvelirea statuii Baronului Samuel von Brukenthal, la un pas de muzeul ce ni l-a lăsat tezaurizată moștenire, de sediul Primăriei și de alte celebre edificii din centrul orașului-cetate.
Evenimentul, unul solemn, s-a desfășurat, cum era și firesc, de altfel, în prezența familiei prezidențiale (Klaus Iohannis fiind și fost primar al Sibiului în mai multe mandate și un puternic susținător al rolului CULTURII în viața comunității, în genere), a primarului actual al Sibiului- doamna Astrid Fodor, a directorului Muzeului Național Brukenthal- Sabin luca și a numeroși invitaați și sibieni.
De asemenea, în Piața Mare au fost prezenți reprezentanți ai Guvernului și parlamentari, oficialități locale, membrii celor două cluburi, precum și firma Boromir, finanțatorul proiectului, reprezentată pe podium de domnul Mircea Ureche, director la Moara Cibin și acționar la Boromir, care a făcut posibilă această finanțare.
Un moment. Un moment care aduce aminte de ceea ce trebuie să fie istoria, arta, conștiința apartenenței la o cultură, la… spiritul… cetății , acolo unde, iată, cultura rămâne la rangul coloanei vertebrale a Sibiului.
Samuel von Brukenthal, a fost un jurist sas, guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă și fondator al muzeului din Sibiu care îi poartă numele. Bunicul și tatăl său au fost judecători în Nocrich. Numele inițial al familiei a fost Brekner.
Bunicul și tatăl său au fost judecători în Nocrich. Numele inițial al familiei a fost Brekner. Pentru loialitate, tatăl său, Michael Brekner, a fost înnobilat în 1724, primind numele cu particulă nobiliară von Brukenthal. Mama sa, Susanna, provenea din familia aristocrată a lui Conrad von Heydendorff.
După absolvirea gimnaziului, începând din 9 februariie 1741, Samuel von Brukenthal a fost circa doi ani funcționar la Cancelaria din Sibiu.
Apoi a studiat dreptul, filosofia, științele politice și administrative la universitățile din Halle și Jena, fără a obține însă un titlu academic. În acea epocă, diploma de absolvire nu era obligatorie. Era suficient un certificat de bună purtare pe durata studiilor. În timpul studenției a reușit să pătrundă în cercurile înalte de la Curtea din Berlin.
A obținut la Viena funcția de cancelar provincial. Aici a început să-și creeze diverse colecții și o bibliotecă valoroasă. Încă din 1773 colecțiile sale au fost menționate într-un almanah ca numărându-se printre cele mai valoroase colecții particulare aflate la Viena în acel moment. O parte a colecțiilor și-a constituit-o prin achiziții din Viena, fie personal, fie prin intermediul pictorului JohannMartin Stock. Unele picturi provin din colecții mai vechi, precum cea a arhiducelui Leopold Wilhelm, altele sunt achiziționate de pe piața de artă sau direct de la artiștii epocii (Martin Meytens și Franz Neuhauser jun.). O altă parte a colecțiilor a provenit din Transilvania.
foto: Mitică Dumitru
