“Chiar aşa….de ce nu am avea o bancnotă a României cu faţa sasului Brukenthal sau a ungurului Bolyai sau a evreuluiMauriciu Brociner sau a polonezului Smighelschi sau a slovacului Hann sau a italiencei Barberis sau a armencei Aslan sau a cehului Mrazek sau a grecoaicei Darclee?
România este un stat în care aportul cultural al minorităţilor etnice culturale este reprezentativ şi cu un ridicat procent de însemnătate. Dăm de urmele acestor culturi la tot pasul, în mâncare, în literatură, în obiceiuri, în cuvinte sau în creaţii.
Românii au arătat, ceea ce nimeni nu credea, o deschidere mai mare decât multe popoare spre recunoaşterea valorilor culturale a acestor etnii.
Vin dintr-un oraş care este făurit în acest spirit al multiculturalităţii şi cred că această caracteristică este una tipică întregii Românii. Tocmai de aceea cred că dezbaterea despre o bancnotă care să poarte faţa uei personalitpţi remarcabile care au scris şi ele istoria ţării noastre.
Ce credeţi? Pe când o astfel de bancnotă?”
O propunere, o initiativa. De ce nu? Ideea vine din partea istoricului Razvan Pop, directorul Directiei Judetene pentru Cultura Sibiu. Si chiar nu e deloc o utopie gandului sibianului, avandd in vedere ca datoria unui neam este de a-si pune in lumina valorile, oamenii care au stralucit, in diverse domenii de-a lungul istoriei…
Iata exemple…
Samuel von Brukenthal (n. 26 iulie 1721, Nocrich – d. 9 aprilie1803, Sibiu), a fost un jurist sas, guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă și fondator al celebrului muzeu din Sibiu (azi unul dintre cele mai vizitate din Europa) care îi poartă numele.
A obținut la Viena funcția de cancelar provincial. Aici a început să-și creeze diverse colecții și o bibliotecă valoroasă. Încă din 1773 colecțiile sale au fost menționate într-un almanah ca numărându-se printre cele mai valoroase colecții particulare aflate la Viena în acel moment. O parte a colecțiilor și-a constituit-o prin achiziții din Viena, fie personal, fie prin intermediul pictorului Johann Martin Stock. Unele picturi provin din colecții mai vechi, precum cea a arhiduceluiLeopold Wilhelm, altele sunt achiziționate de pe piața de artă sau direct de la artiștii epocii (Martin Meytens și Franz Neuhauser jun.). O altă parte a colecțiilor a provenit din Transilvania.
Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, la Brăila – d. 20 mai 1988, laBucurești) a fost medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 – 1988).
A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos,Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas,Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacistaElena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980.
Octavian Smigelschi, cunoscut şi ca Smigelschi Oktáv, (n. 21 martie 1866, Ludoş, judeţul Sibiu – d. 10 noiembrie1912, Budapesta) a fost un pictor şi grafician român. A studiat la Sibiu şi la Budapesta, completându-şi studiile prin numeroase călătorii peste hotare. Între 1890–1891 a activat ca profesor de desen la Schemnitz (azi Banská Štiavnica). Atras îndeosebi de pictură murală, în anul 1904 a întreprins o călătorie de studii la monumentele de artă veche din Ţara Românească, Moldova şi Bucovina, de la care s-a inspirat în executarea picturilor din numeroase biserici transilvănene (Catedrala mitropolitană din Sibiu). Ca pictor de şevalet a lucrat portrete şi chipuri de ţărani, surprinse în mediul lor obişnuit.
Hariclea Darclée (nume de familie original Hariclea Haricli, n. 10 iunie 1860,Brăila – d. 12 ianuarie 1939, București) a fost o soprană română.Hariclea Darclée, una dintre personalitățile muzicale cele mai importante ale României,
Artista s-a născut la Brăila, pe 10 iunie 1860, într-o familie cu rădăcini elene. Mama Haricleei Darclée, Maria Haricli, născută Aslan, nepoată directă a domniței Mavrocordat, păstra în totalitate amprenta originilor ei nobile, iar tatăl, Ion Haricli, era mare proprietar în Teleorman. Așa cum scria N. Carandino în cartea “Darclée.Viața de glorie și de pasiune a unei mari artiste”, la nașterea ei s-a prezis că “duduia va călători mult și va fi mereu în sărbătoare”. În copilărie, Hariclea a fost la un pas de a muri de febră tifoidă. În februarie 1881, ea s-a căsătorit cu tânărul locotenent de artilerie Iorgu Hartulary. În 1886 pleacă la Paris, unde se luptă din greu cu neajunsurile, deși primea de-acasă câte 500 de franci pe lună. Nici măcar nașterea fiului ei, Ion, nu o abate din drum, continuând să ia lecții de canto. “Am făcut progrese și sper să ajung departe. Mi se prezice un viitor strălucit” scria Darclée familiei.
Descoperă mai multe la SibiuNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
