În fiecare iulie, la Cârţa, se sărbătoreşte „Buzduganul de la seceriş”. Dimineaţa, din centrul satului şi până la pământul gazdei, alaiul merge cântând, iar aici, bătrânii comunei învaţă tinerii să taie spice şi să lege snopi. La final, femeile leagă snopii în formă de cruce, iar apoi aşază crucile în formă de buzdugan.
La întoarcerea în sat, alaiul este condus de două fetiţe ce poartă buzduganul. Pe uliţele satului alaiul e întâmpinat de femei care stropesc secerătorii cu apă curată, ca semn al prosperităţii, belşugului şi sănătăţii. Alaiul se opreşte la casa gazdei pentru a-şi primi răsplata pentru ajutorul dat. Secerătorii sunt aşteptaţi cu masa plină de bucate alese. După jocul „Cântecului Grâului”, buzduganul este dus la biserică unde localnicii se roagă pentru o toamnă îmbelşugată.
Exista un spirit al graului (al cărui bob se spune ca poartă chipul Domnului), un spirit ce se se ascunde in ultimele spice, un spirit ce trebuie protejat prin cununa de seceris, simbol al încheiereii unui ciclu vegetal și al renașterii, prin viitoarea recolta. Aceasta este credința care a stat ani de-a rândul la baza împletirii cununii de seceris. Secolul al XXI-lea a adus insa disparitia obiceiului in judetul Sibiu si ani de-a randul in niciunul din sate nu a mai cantat nimeni „Pe Dealul Mohului/ La umbra snopului/ Cine se-umbreste / Åži se sfatuieste?” sau „Stapana, stapana/ Gata cina bine/ Ca cununa-ti vine”. De trei ani însă, la Cârța (comună cu vechi rădăcini, la umbra ruinelor mănăstirii cisterciene), vechile versuri se adus din, iar buzduganul e adus cu alai in sat, cu cantec si cu joc la casa gazdei. E lectia de prezervarea a traditiei pe care tineri si varstnici ne-o dau de la Cârța(Sibiul.ro)
Știați că…?
Tradiţiile secerişului s-au născut din credinţa că există un spirit al grâului, un spirit ce se ascunde în ultimele spice şi care trebuie protejat prin cununa de seceriş, un spirit ce simbolizează încheierea unui ciclu vegetal?
Iacătă-l, la orizont… impletind spicul cu soare… Buzduganul se înalță, reapare… să vă binecuvânteze… Duminică, 20 iulie, la Cârța.
Așa cum aflăm de la cercetătorii CJCPCT Cindrelul-Junii sibiului, obiceiurile de seceriş au fost practicate şi în alte zone ale ţării, astfel încât obiectul ritual numit Cununa, Buzduganul sau Crucea, în Ardeal, este cunoscut sub denumirile de Barba popii şi Barba lui Dumnezeu, în unele părţi din Moldova şi Muntenia. Cântecele Cununei Grâului sunt atestate numai în Transilvania şi denumiri precum Cântecul Buzduganului, Dealul Mohului, Pana Mohului, Gogea, Cântecul Grâului, Alduitul etc.
Surse foto: www.traditiisibiene.ro, Sibiu-Turism.ro , maria golban șomlea – WordPress.com,

Galați vs Brăila, războiul replicilor online. Cum a reaprins comasarea o rivalitate istorică pe Dunăre: „Ne naștem toți cu ea”

