Pita tradițională pe vatră, așa cum o știm … mai degrabă din povești și amintiri, cum o plămădeau cu făină trudită și apă din fântănă bunele noastre, are o crustă groasă arsă, care apoi se bate.
Ei bine, trebuie să știți că nu-i a mirare că din acea coajă minunat de delicioasă și plină de esență, de parcă ar fi numa’ din fainosag facută, măcinată și fiartă, se făcea o cafea neagră aromată și faină de mergea ca unsă în pântecele celor de odinioară. Ș-apoi, de bună și sățioasă ce era, o savurau deopotrivă și țăranii dar și cei mai cu stare. Că doar ce naște din pită, face trai bun în trupul omului. ba chiar s-ar zice că are vitamine și dă tărie și potolește nesațul…
Povestea acestui deliciu ne este împărtășită și de povestisasesti.com, dar cel mai bine e încă păstrată în gospodăriile de prin părțile Ardealului.
