Chiar daca am mai tras semnala de alarma in privinta placerii unora de a calca in picioare limba romana, cred ca este cazul sa nu parasesc de tot aceasta tema sis a va aduc in atentie cateva clisee care par… hotarate sa dea cu pumnul in graiul stramosesc. De-amorul adaptarii la nou, de focul de a fi in pas cu nu stiu ce moda…
Ei bine, ma dor urechile sa aud pe la toate emisiunile sau pe cunoscuti vorbind… “intr-un mare fel”, sau acuzand ca nu le place nu stiu ce film, din pricina ca acela ar fi “naspa”. (multumescu-ti, Doamne, ca macar prin satele sibiene nu prea auzi asa expresii, ci mai cu seama printer cei ce-si spun “emancipati”!!!
… Ca sa nu mai zic de-o tampa intamplare: intreband oarece despre o paine, am pronuntat, deunazi, prin capitala, PITA… In obiceiul locurilor astora de la poale de Cindrel. Persoana cu care discutam a strambat din nas si a intrebat cu apropos, ca si cand am comis o greseala fatala: “adica, vrei sa zici paine”?! Intrebare urmata de o intoarcere a chipului hat, numai sa nu imi vada gura cu care pronuntasem, simplu, “PITA”. Brrr! Am simtit, atunci, ceva cumplit. De parca n-as fi fost tot in Romania, de parca pentru un cuvant rostit natural, taraneste, as fi fost, categoric, de condamnat!
E mai de acceptat acel schimonosit “naspa” sau “shareuiti, va rog”?????
