Cocoșul era numit de unele popoare, în vechime, bijuteria zorilor. În lume, numai pasărea Phoenix se poate compara cu el. Etnologii și istoricii sunt de părere că vechii greci considerau mandra pasăre un soi de ghid al sufletelor după moarte, asociindu-le cu Hermes şi Persefona. De asemenea, nu puțini erau cei care, în timpurile altor secole, luau cocoșul drept un simbol al soarelui, un mesager înaripat al astrului, luaând aminte la fiecare mișcare și gest al cocoșului pe care le interpretau în fel și chip.
Așadar, un cocoș din fier montat pe-o turlă de biserică, în loc de cruce, nu e doar un element de factură pitorească, un hotar între basm, ludic și… „cevaieșit din comun”. Dincolo de pitoresc el, acolo, legendarul cocoș, sus, împărțind lumea între cer și pământ de pe… turla bisericii fortificate din localitatea sibiană Axente Sever, vestește zori, și-adună rugi. Și, poate, de secole, vestește ceasurile mersului la biserică, după dat. Altfel spus, el, acolo sus, cocoșul, ține lumea satului, cu speranțe, cu lacrimi, cu sărbători, cu zile și nopți. Căpetenie și confident, falnic și tăcut. Dar cu atâtea simboluri… (cu certitudine, nu are doar rolul unui banal indicator al direcției din care bate vantul)
Interesant și tot pe atât pitoresc și… grăitor este și clopotul- vestitor adăpostit sub o streașină.
Biserica evanghelică fortificată dinAxente Sever , județul Sibiu, a fost construită în secolul al XIII-lea.
*Biserica este de tip sală și are particularitatea intercalării unui turn între sală și corul poligonal. Biserica fortificată din Frâua (numele inițial al localității, atestată documentar la 1305) este menționată pentru întâia dată în 1322. Lăcașul, cu hramul Tuturor Sfinților, este o biserică-sală cu nava pătrată și cu cor pentagonal și a fost construit în secolul al XIV-lea. Este una din puținele biserici dinTransilvania care au turnul clopotniță deasupra corului (exemple similare găsindu-se la Agârbiciu, Ocna Sibiului și Turnișor). Corul bisericii este cea mai veche structură din întregul ansamblu fortificat, el este boltit în cruce și este construit cu piatră de carieră. Nava centrală prezintă o boltă pe ogive cu nervuri cu secțiune pătrată din piatră, boltă care se termină într-o cheie de boltă cu rozetă. Pe latura vestică, exterior, se pot vedea patru contraforți masivi care odinioară erau mai mici. Bolta corului nu are nervuri, ea fiind construită din cărămidă și are ridicate deasupra ei cele trei caturi ale turnului ce are drum de strajă scos pe console de lemn. Întreaga greutate a turnului se lasă pe arcele frânte din piatră care delimitează spre est și vest corul, precum și pe pereții nordici și de sud, pereți a căror grosime este substanțială. Alipit de latura sudică a corului, care avea o absidă spre est, s-a construit o capelă, accesul spre ea fiind făcut prin intermediul unui ancadrament de piatră cu forma unui arc frânt ce pornește de pe latura sudică a corului. Corul a avut odinioară cinci ferestre care se terminau cu ogive traforate, două dintre ele fiind astăzi zidite. Azi niciuna dintre ferestre nu mai păstrează forma originală. O dată cu înmulțirea invaziilor turcești de la sfârșitul secolului al XV-lea, s-a început fortificarea bisericii. Astfel, nava, altarul și absida au fost supraînălțate cu un nivel, ele afișând două rânduri de metereze. Prin etajul al doilea al turnului se face comunicarea între cele două spații aflate deasupra absidei și a navei. Contraforții aflați pe latura de vest a navei au fost uniți prin arce făcute din cărămidă, creându-se astfel micile guri de turnare ce apărau intrarea semicirculară. Șanțurile de glisare ale hersei se mai observă și astăzi pe contraforți. Clopotele au fost mutate sub acoperișul care de altfel a acoperit ferestrele geminate.
Demn de precizat, interiorul a fost modificat în 1777, an în care s-au construit două tribune, una spre cor și una spre orgă care se sprijină pe trei arcade semicilindrice. La cea de a doua tribună se ajunge prin intermediul unei scări săpate în grosimea zidului nordic al sălii, ușa aflându-se la o înălțime de trei metri și jumătate deasupra podelei. Se pot observa picturi cu îngeri muzicanți pe balustrada tribunei vestice, totul având nuanțe alternate de verde și roșu. O a doua scară poate fi văzută cum duce spre etajul de apărare, ea aflându-se în grosimea zidului nord-vestic al sălii. Pe latura nordică a sălii s-a construit o intrare protejată de un portic cu arcade semicirculare, datarea sa nefiind stabilită încă.
* Imagini surprinse de LOUIS GUERMOND
