Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii” o piesă de excepţie – CODEX ALTEMBERGER. Uimitorul manuscris medieval al saşilor din Sibiu va da binete ACASA, pan ape 14 decembrie.
Codex Altemberger este o primă operă juridică din spațiul românesc medieval, o culegere de legi municipale, compilată după legile burgurilor germane.
Micro-expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 12 noiembrie – 14 decembrie 2014.
Cea mai importantă moştenire istorică a lui Thomas Altemberger este, fără îndoială, prețiosul manuscris cu caracter juridic, cumpărat de acesta în 1481, care ulterior îi va purta și numele. Între scoarțele manuscrisului se găsesc trei coduri de drept cutumiar. Primul este „Dreptul de la Nürnberg“, apoi urmează „Dreptul de la Magdeburg“ și „Dreptul minier slavon de la Jihlava“ (Iglau).
Codex Altemberger este o primă operă juridică din spațiul românesc medieval, o culegere de legi municipale, compilată după legile burgurilor germane. După caligrafie, miniatura genealogică în plină pagină, decorațiile marginale și figurile redate în casetele inițiale, copistul manuscrisului s-a inspirat din tradiția italiană și germană (secolele XIII-XIV), finalizând execuția Codexului, cel mai probabil, în secolul al XV-lea. În 1481, un al doilea copist execută la comanda judelui Sibiului, în folosul comunității săsești, ultimele două file, relevante pentru depunerea jurământului de primar. Acest Codexforma, alături de Biblie, un binom perfect, folosit ori de câte ori un conducător al urbei depunea jurământul pentru preluarea unei funcții oficiale. Primarii Sibiului, care aveau privilegii extinse și o influență mare asupra întregii comunități săsești din Ardeal, au continuat să jure respectarea drepturilor săsești pe codexul lui Altemberger, autoritatea tradițională în materie de legislație.
Prevederile legale consemnate în codex au fost aplicate în organizarea politică și reglementările comerciale ale Sibiului vreme de mai multe secole. Din anul 1787, când diplomele lui Iosif al II-lea au scos definitiv din uz dispozițiile din codice, acesta a devenit obiect de muzeu. Prima colecție unde manuscrisul a fost înregistrat a fost cea particulară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, apoi a trecut la muzeul municipalității sibiene, deschis în Palatul Brukenthal din 1817 și administrat oficial de Biserica Evanghelică.
Tradiția seculară a Codexului și importanța sa îl recomandau în ochii specialiștilor pentru includerea lui în noua expoziție permanentă a Muzeului Național de Istorie a României, adunând cele mai importante mărturii istorice ale ţării. Drept care, în anii ’70, a fost transferat de la Muzeul Național Brukenthal la Muzeul Național de Istorie a României și etalat în vitrina din sala 25 unde îl puteam admira până în 2002, când expoziția permanentă a fost închisă pentru restaurarea clădirii istorice și refacerea concepției muzeologice.
Codicele este unicat în România, scriitura fiind „Gothica libraria“ pe suport pergament şi decorată cu miniaturi. Tabla de materii are pe fiecare filă câte două coloane în casete, având o inițială în scriere uncială, decorată cu reprezentări antropomorfe sau decoruri florale colorate și aurite. Fiecare început de capitol are o casetă cu inițială și miniaturi.
Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 12 noiembrie – 14 decembrie 2014 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00.
—
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi:
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
Secția Istorie, Dr. Ginel Lazăr
Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1102
sau
Secţia Relaţii cu Publicul
Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021. 313.19.25
