Grâul se mânca din vechime. În România, studiile ne arată că încă din perioada preistorică, perioada in care grâul era doar o cereală primitivă/comună graul ;i/a castigat o pozitie privilegiata. A fost cultivat cu preponderenta din cauza rezistentei lui la temperaturi extreme.
Imediat ce grâul a fost descoperit s-au găsit metode de măcinare şi se consumă mai ales fiert.
Grâul a fost de-a lungul timpului hrana principală a omului, fiind foarte săţios.
A căpătat sens ritualic din perioada în care este amintit în pildele lui Isus, coliva simbolizând în acest sens credinţa în nemurire, acest caracter este scos în evidenta datorita grâului din care este alcătuită coliva. Mai mult, din vechime ţăranii au cultivat credinţa că bobul de grâu poartă chipul Mântuitorului.
Este foarte populară şi prezenta pe masa tuturor creştinilor ortodocşi în perioada postului si nu numai.
De asemenea, sunt de luat în seamă şi numeroasele legende despre aceasta hrana dulce, cea mai cunoscuta fiind cea din lucrarea de cercetare a dnei Sabiana Ispas despre, “ Sfântul Toader, care i-ar fi învăţat pe creştini cum să-şi prepare hrana din bob de grâu si miere, ca sa evite produsele de la piaţă, spurcate din porunca împărătească, tocmai pentru a-i sili pe creştini să-şi încalce postul. Povestea datează pe vremea împăraţilor Diocleţian (245-312 d.Hr.) sau Iulian (361-363 d.Hr.), cunoscuţi pentru politica lor anticreştină“.
Aşa cum aflăm de pe pagina de socializare a Ţării Făgăraşului- loc învrednicit cu pitoreşti şi de nezdruncinat tradiţii, de la acesta legendă pornind, coliva mai e numită şi Hrana Postului Mare.
# Totuşi, conform mai multor cercetări, coliva nu este nici pe departe invenţia sau apanajul creştinilor sau a ortodocşilor. Nici măcar a celor români. Pentru că „prăjitura morţilor” este legată nu de creştinism ci de manifestările mortuare precreştine, de cultul „Mamei Glia”, respectiv de ideea pământului ca divinitate.
Şi acum acest dulce cu ROST va merge să participe la Congresul Mondial al Tradiţiilor Culinare.
sursa foto: pagina de socializare a Tarii Fagarasului
Descoperă mai multe la SibiuNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
