Azi dimineata am vazut ceva la televizor care m-a pus pe ganduri si m-a cam infuriat, ce-i drept!
De la bun inceput, trebuie sa spun ca sunt mare iubitoare de muzica, admiratoare de copii talentati (si, prin urmare sustin promovarea lor!), am fost si inca mai sunt, in oarece masura impotriva uniformei scolare si… sunt mama.
Cu atat mai mult, consider ca toate aceste argumente imi dau dreptul sa comentez. Intr-o emisiune de divertisment (de altfel, cu nimic vinovata!), o pustoaica de 12 (!!!) ani a cantat o melodie despre “dragostea in doi”, cu un asa aplomb in versuri, ca nu m-as mira daca maine as auzi ca s-a maritat copila (ca doara copila e! ma rog, un muguras de adolescenta). Nu conteaza nici numele fetei, nici compozitorul… mai degraba, conteaza… cine i-a sugerat sa cante o melodie cu un subiect destinat cu totul altei varste, cand abia se mai juca sotron anul trecut sua acum doi ani… Ca sa zic pe sleau, nu m-as mira (NU II DORESC, DOAMNE FERESTE!) ca intr-o zi, ea, sau vreo colega de-a ei, asa, de clasa a V-a, a VI-a, sa fie violate sau atrasa in cine stie ce retea de prostitutie, cand ea si ele, asa, mici si crude se imbraca pe cat se poate de sexy, probabil in orice imprejurare, chiar si la scoala. Mi s-a parut deplasat ca o copila sa cante o astfel de melodie sis a is idea ochii peste cap de parca peste tot pe unde intoarce capul isi cauta un iubit, san u cumva sa ramana… “fata batrana”!
Se prabuseste copilaria? (sau… educatia!) Am imbatranit noi inainte de vreme? Suntem noi, adultii, incapabili sa ne adaptam tineretului de-acum si LIPSEI de copilarie???
