Austeritatea a fost principalul cuvant de ordine în sistemul economic international în ultimii ani. Problema austeritatii a ridicat o serie de întrebari cu privire la dezvoltarea statelor care au adoptat masurile de austeritate, fiind evidenta o dualitate între cei doi termeni: austeritate versus dezvoltare.
Performanța economică a României din ultimul an vine pe fondul a trei ani de stagnare economică. Pe timpul crizei economice, susținătorii austerității au afirmat că un stat nu poate obține creștere economică și măsuri sociale drepte în același timp.
Tocmai această afirmație a făcut ca statul român să reprezinte la nivel european un caz unic din punct de vedere economic, deoarece înainte de izbucnirea crizei, România avea unul dintre cele mai scăzute PIB-uri pentru asistența socială. Pe fondul crizei economice, măsurile de austeritate întreprinse de Guvernul PDL aflat în funcție până în aprilie 2012 au făcut ca spitalele să fie închise, iar toți angajații din sistemul public să aibă salariile reduse de exemplu.
Cu toate aceste probleme de ordin economic, Guvernul USL a reușit ca de la preluarea puterii executive să returneze salariile celor din sectorul public și a taxelor colectate în mod ilegal de la pensionari. De asemenea, au fost redeschise mai multe spitale la nivel național.
USL a demonstrat că se pot lua măsuri care să creeze o societate mai echitabilă, mai justă, dar în același timp să mențină și o disciplină fiscală prin reducerea, în mod special, a cheltuielilor publice.
În luna mai a anului trecut USL a venit la guvernare, promovand un nou model economic, mai creativ și stimulativ pentru investitori, pentru români. Modelul propus de USL a fost un model cu propuneri clare de orientare a investițiilor publice ale statului către zone care aduc plusvaloare.
În 2012 am venit cu un suflu nou pentru economia românească, pe care nu-l puteau oferi cei din coaliția de guvernare formată în jurul PDL. Continuarea și în 2012 cu aceeași formulă guvernamentală care venea doar cu idei prăfuite, expirate și incapabile să redreseze România, ar fi însemnat ca astăzi să ne afundăm în criza economică ce a lovit Europa.
Este clar pentru toți că pentru o evoluție economică pozitivă în următorii ani pe langa masurile adoptate de Guvern avem nevoie de o absorbție în mai mare măsură a fondurilor europene. Scăderea în 2013 a ratei inflației va permite o creștere a puterii de cumpărare a populației.
Așa cum a rezultat din rapoartele FMI, România a realizat stabilitatea macroeconomică, dar mai are nevoie de o creștere economică sustenabilă care, așa cum arată datele în acest moment, putem să o înregistrăm.
Până anul trecut se spunea că România, pentru a avea o creștere economică sustenabilă, are nevoie de stabilitate politică și financiară pentru a atrage investitori. Stabilitatea politică o avem începând cu decembrie 2012, iar cea financiară se va realiza în urma măsurilor luate de Guvernul USL, în colaborare cu instituțiile economice abilitate din România, printre care și BNR.
Existența stabilității politice creaza conditiile necesare pentru ca investitorii străini să se arate din ce în ce mai interesați să investească în România. In acest moment sunt mai mulți investitori, in special germani și austrieci, interesați să vină în România cu sume importante de bani, în domenii precum industria auto, cea a lemnului sau a resurselor naturale.
Intrarea pe piața din România a marilor investitori nu vine ca o noutate pentru statul român. Încă de anul trecut, primul ministru Victor Ponta a început să aibă întâlniri cu diverși reprezentanți ai investitorilor străini, pe care i-a asigurat de sprijinul guvernului României.
Atragerea investitorilor străini în România însemna noi locuri de muncă, creșterea nivelului de trai și reducerea migrației forței de muncă. Pentru colegiul pe care îl reprezint din județul Vaslui, investițiile sunt principalul motor de crestere economica a judetului pentru crearea locurilor de munca atat de necesare in zona.
Dovadă a îmbunătățirii percepției asupra României în plan economic european, dar și mondial, este, cu titlu de exemplu, si creditul contractat de statul român în luna februarie 2013, în valoare de 1,5 miliarde de dolari de pe piața internațională de capital, pe o perioadă de 10 ani și jumătate, cu o dobândă de 4,5% pe an. Acest credit reprezintă un succes pentru România, mai ales că în ianuarie 2012 a fost contractat un împrumut pe 10 ani, de 1,5 miliarde de dolari de pe piața internațională de capital, la o rată a dobânzii de 6,875%. Împrumutul contractat anul acesta este cel mai ieftin de după 1990, fapt ce dovedește că măsurile de stabilizare și consolidare economică luate în ultima perioadă au făcut ca România să aibă acces la credite la o dobândă preferențială de pe piața internațională a împrumuturilor în dolari.
Pentru prima dată în ultimii ani Guvernul României a demonstrat prin cifre că se poate realiza o ajustare fiscală luând în același timp și măsuri sociale.
România dovedește că este din ce în ce mai stabilă economic, într-un climat european cu mari tensiuni în zona economică. Această afirmație nu este o vorba in vant ci îmi este susținută de datele publicate pe parcursul săptămânii trecute de către Institutul Național de Statistică. Conform acestor date, economia României a crescut anul trecut în termeni reali cu 0,7% față de anul 2011, iar Produsul Intern Brut a fost estimat la 587,499 miliarde lei.
Această evoluție vine să confirme trendul ascendent al economiei românești, mai ales că datele oferite de INS arată o creștere mai mare decât se prevăzuse inițial. La momentul actual suntem singura țară din regiune care a înregistrat un plus economic în 2012 și este foarte important ca în 2013 să putem menține aceeași direcție.
Anunțul făcut de INS este cu atât mai bun cu cât, din primele date ale trimestrului, România se încadrează în tot ceea ce a negociat cu partenerii internaționali în ceea ce privește deficitul.
Chiar dacă anul 2013 este abia la început, putem să spunem că ce a fost mai greu a trecut. De la preluarea guvernarii am reușit să deblocăm fondurile europene pe mai multe programe, POS Mediu, POSDRU, Programul Operațional Regional. Din previziunile oferite de FMI și Comisia Europeană despre România, rezultă că anul acesta am putea să ne așteptăm la o creștere economică de 1,6 – 1,7 %.
Nu este niciun secret ca anul acesta este un an foarte dificil pentru economia românească, nu doar prin prisma măsurilor pe care se impune să le luăm, dar și din cauză că în 2013 vin notele de plată pentru împrumuturile efectuate. Dar putem spune ca România are in acest moment capacitatea să își indeplineasca angajamentele luate.
Situația economică a României însă depinde de situația economică din Uniunea Europeană. Sperăm ca în plan economic UE să se redreseze, mai ales că 70% din exporturile României sunt către zona europeană.
În momentul de față putem spune că s-a dovedit că austeritatea nu înseamnă creștere economică, idee la care s-au raliat chiar și forurile economice internaționale. USL nu va repeta greșeala făcută de PDL de a acționa înainte de a vedea ce este mai bine pentru cetățenii români, pentru economia țării.
Provocarea la care trebuie să răspundă România este aceea de a deveni o zonă de atracție pentru investițiile străine. Nu trebuie însă să cădem în paradigma atragerii doar de investitori străini, este nevoie ca în același timp să fie ajutați investitorii români.
Pentru a exista o stabilitate economică la nivelul României în perioada următoare, trebuie ca în societatea românească să se schimbe ADN-ul modelului nostru social economic astfel încât să avem o balanță între industria de servicii și producție. Trebuie să folosim agricultura și domeniul energiei ca surse importante de creștere economică. De asemenea, Romania trebuie sa continuie relatiile comerciale cu partenerii traditionali dar este important sa ne deschidem si spre alte piețe, spre exemplu cele din Asia, precum India.
Important pentru România și români este că am demonstrat, începând cu mai 2012, că, prin stoparea jafului PDL din economie și prin reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar, putem redresa România și putem să o îndreptăm pe drumul cel bun.
Ana Birchall
Deputat Colegiul 5 Vaslui
