Ce bine-i că încă la Sibiu mai vedem așa ceva! Că ne mai luminează zorile, că mai ne ține de urât, că ne e, cumva, păzitor și călăuză… câte-un cocoș falnic pe acoperiș. Are farmecul și rostul lui. Și izul lui de VECHI… FRUMOS. El parcă leagă și dezleagă cerul și pământul și ne pornește la drum, la treabă ș-o țâră de speranță…Ce-ntâmplare că e, ce minune-i suntem contemporani!
***Aceasta pasăre se asociază bărbăției și curajului în luptă, predominanta principiului masculin; în mitologiile lumii, cocoșul este un simbol solar. El întruchipează lumina, cu toate valențele ei cosmice și spirituale.
Se spune ca în Grecia antică, el era atributul zeilor solari (Apollo). În Cartagina antică, în mazdeismul persan, la vechii slavi sau la indienii pueblo din America, cocoșul (mai ales cel alb), este o pasăre a luminii, care prin cântecul sau vestește zămislirea Aurorei. În simbolistica creștina, cocoșul semnifică lumina și inteligența supremă ce vin de la Dumnezeu; el apare, totodată, ca o emblemă a lui Isus Hristos. De o venerație deosebită se bucură cocoșul alb și la popoarele islamice, unde este considerat prieten al Profetului Mahomed.
Mai mult, unele popoare numesc cocoșul bijuteria zorilor; alții sunt convinși că acel ce vede dimineața un cocoș, îi merge bine toată ziua.
Ca vestitor al luminii, ce vine să risipească întunericul nopții, cocoșul este considerat dușman de neînvins al tuturor forțelor intunericului. Etnologii spun că în credințele românilor (ca și ale altor popoare), la auzul primului cântat de cocoș dispar toate duhurile rele; dracii, strigoii, vârcolacii etc. Prezența cocoșului „purifică” și „sacralizează” orice loc, îl sustrage de sub incidența haoticului și aleatorului, transformându-l într-un „spațiu cultural”. De aceea, în bocetele românești, infernul (lumea umbrelor) este un loc „unde cocoșul nu cântă”; iar în descântecele populare boala este alungată în locuri „necurate”, unde nu se semnalează prezența acestei păsări-„Fugi, deochi, / Dintre ochi…, / Să te duci, iar duci, / Unde popa / Nu toaca, / Unde fata / Nu joaca, Unde cocoș nu cânta”.
sursa foto: Louis Guermond
