„Cultura e aflarea mai mult sau mai puţin conştientă a esenţei lucrurilor” (Vasile Bancila). Acelasi spunea ca, la drept vorbind, „Niciodata cultura n-a distrus civilizatia, dar civilizatia poate fi moartea culturii si de obicei cultura moare din cauza civilizatiei”.
Da, de cultura avem nevoie dimineata, la amiază’, seara, azi, maine, poimaine. Avem nevoie ca de apa, ca de aer. Fara cultura devenim infirmi, stupizi, orfani. Iata, insa un magistral argument in numele acestei nevoi fara de care, aproape riscam sa ne dezumanizam, publicat astazi de Razvan Pop, directorul Directiei Judetene pentru Cultura Sibiu.
„ARGUMENT pentru CULTURĂ sau cum un oraș face cultura profitabilă…..
Știți mitul acela tâmpit…..cultura cheltuie, cultura este un lux, cultura nu se susține și de aceea noi cei din administrație (centrală, locală sau care o fi) nu ne putem ocupa acum de cultură ci numai atunci când rezolvăm problemele adevărate ale țării, regiunii, județului, orașului sau satului.
Îl știți evident și mai știți că este doar o falsă scuză pentru neputință. Când te ocupi de cultură, cu adevărat înseamnă că ai viziune, înseamnă că ai idei, înseamnă că simți și gândești.
Când prioritatea sunt cartofii, înseamnă că în cap ai doar mâncare, adică supraviețuire. România are astăzi o mentalitate de supraviețuire, la toate nivelele sale. Totuși în ultimii ani se văd picături de viziune. Se văd, în orașe și județe care au înțeles că a sprijini cultura în toate formele ei, înseamnă a propune condiții de viață mai bune cetățenilor săi, înseamnă viziune, înseamnă strategie și înseamnă, într-o concluzie materialistă, mulți bani aduși la propriul buget. În aceste cazuri se dovedește că investiția în cultură este una dintre cele mai profitabile investiții pe care o comunitate le poate face.
Evident că exemplul cel mai bun și corect este Sibiul atât orașul cât și județul. Dar nu încep cu Sibiul ci cu Făgăraşul. Acest oraș a înțeles că ceea ce aduce turiști, bani și în cele din urmă atenție spre comunitatea proprie, este ceea ce au mai de preț, adică fostul castel princiar.
Atât de bine au înțeles că în 2014 cu ajutorul unei campanii de mediatizare internațională a castelului, numărul turiștilor a crescut atât de mult încât numai din banii de bilete, castelul și muzeul au strâns câteva milioane de euro cu care își finanțează restaurarea. Nu se opresc aici, merg mai departe cu idei și proiecte care le vor permite a deveni unul dintre cele mai importante obiective culturale şi turistice ale României.
Despre cele două muzee din Sibiu am scris și anul trecut (aici) și fac din nou calculul și în acest an. 366.531 bilete vândute la Muzeul Național Brukenthal și 364.848 este numărul la Complexul Național Muzeal ASTRA. Un total de 731.379 bilete vândute de către cele două muzee. Dacă am înmulți cu 10 euro, o cheltuială medie a unui vizitator, vedem că aceste două instituții au adus peste 7 milioane de euro în Sibiu.
Teatrul Național Radu Stanca și al lui FITS aduc un potop de oameni care practic umplu la refuz tot ce înseamnă spații culturale, spații de acomodare sau spații de consum alimentar. Nici nu putem face calculul banilor care intră în Sibiu în această perioadă.
Toate acesta au făcut ca administrația locală sibiană să prevadă o sumă generoasă în bugetele sale, dedicată culturii. Sibiul cheltuie cam cât 20% din bugetul total al Ministerului Culturii, ceea ce nu mai lasă loc de interpretări.
Acestea sunt doar două exemple. Sunt și altele, Timișoara, Cluj (timid), Brașov, Alba Iulia sau Oradea.
Este profitabilă cultura? Evident, atunci când o faci cu profesioniști și într-un oraș cu capul pe umeri.
O mică lecție a Sibiului și a Transilvaniei pentru alte orașe. Sper ca cineva să învețe ceva”.(www.razvanpop.ro)
Sursa foto: jurnalspiritual.eu
Descoperă mai multe la SibiuNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
