PISA 2025: peste jumătate dintre elevii români, sub pragul minim la matematică. Ministrul Educației cere schimbări la clasă

52% dintre elevii români evaluați la PISA 2025 nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar 48% se situează sub acest prag la lectură. Ministrul Educației, Mihai Dimian, susține că rezultatele impun schimbări în predare, cu accent pe aplicarea cunoștințelor, gândire critică și creativitate. Totodată, acesta solicită clarificări privind situația tinerilor necuprinși în evaluare.

Datele prezentate plasează România sub media statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în toate cele trei domenii principale evaluate.

La matematică, numai 48% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, față de 65% în țările OCDE. La lectură, proporția este de 52%, comparativ cu 69%, iar la științe, de 54%, față de 74%.

Astfel, diferența dintre România și media OCDE este de 17 puncte procentuale la matematică și lectură, respectiv de 20 de puncte procentuale la științe, în privința ponderii elevilor care ating pragul minim.

Ministrul cere lămuriri pentru 24% din generație

Un punct sensibil al analizei lui Mihai Dimian privește situația a 24% dintre tinerii din generația vizată. Ministrul susține că Institutul de Științe ale Educației trebuie să clarifice încadrarea acestora sub nivelul 2, în condițiile în care nu ar exista informații despre situația lor educațională.

În opinia sa, printre acești tineri s-ar putea afla persoane care învață în străinătate sau în școli din România care urmează programa altor țări. Aceste posibilități sunt prezentate ca ipoteze, fără o cuantificare a cazurilor.

Potrivit comunicatului oficial al Ministerului Educației și Cercetării, eșantionul României a inclus 7.725 de elevi din 322 de școli și a reprezentat aproximativ 76% din populația de 15 ani. Ministerul precizează că datele colectate au respectat standardele de calitate ale OCDE.

Distincția este esențială: rezultatele elevilor reprezentați prin evaluare și situația tinerilor necuprinși în aceasta trebuie analizate separat. Absența informațiilor despre un tânăr nu constituie, în sine, o măsurare a competențelor sale.

Diferențele economice și educația adulților, invocate în analiza rezultatelor

Mihai Dimian consideră că rezultatele trebuie privite și în contextul diferențelor economice și sociale dintre România și statele OCDE.

Potrivit cifrelor invocate de ministru, PIB-ul pe locuitor al României reprezintă aproximativ 71% din media țărilor membre ale organizației. Totodată, 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, comparativ cu 41% în statele OCDE.

Ministrul arată că aceste diferențe influențează mediul educațional din familie și comunitate. El subliniază însă că, indiferent de contextul economic sau de tendințele internaționale, România trebuie să îmbunătățească felul în care elevii înțeleg textele și folosesc ceea ce învață.

„Noi avem de făcut schimbări pentru ca elevii să înțeleagă mai bine ceea ce citesc, să aplice ceea ce învață și să fie mai bine pregătiți pentru tehnologiile noi și pentru profesiile noi”, afirmă Mihai Dimian.

Școli dotate cu laboratoare, dar schimbarea trebuie să ajungă la ore

În privința soluțiilor, ministrul indică investițiile în infrastructura școlară finalizate în acest an. Potrivit acestuia, 5.000 de școli au beneficiat de dotări precum laboratoare de științe, laboratoare IT și ateliere de practică, iar investițiile includ și peste 1.300 de laboratoare inteligente.

Dimian susține că aceste dotări pot sprijini înțelegerea conceptelor teoretice și pregătirea elevilor pentru noile tehnologii, dacă sunt folosite efectiv în procesul de învățare.

„Dar e nevoie să efectuăm cât mai multe activități didactice în aceste laboratoare!”, transmite ministrul.

Direcția cerută de acesta vizează și modul în care sunt construite lecțiile: mai multă atenție pentru dezvoltarea gândirii critice și a gândirii creative, astfel încât elevii să poată utiliza practic informațiile dobândite la școală.