Numai 3 zile până când Jazz-ul umple din nou Sibiul. Consecvent şi efervescent, Festivalul Internaţioanl de Jazz readuce la Sibiu farmecul unei muzici ce a cucerit continente şi generaţii.
Zeci de artişti cu renume internaţional, jam-session, concerte, improizaţie şi valoare : coordonatele unei tradiţii vii. Unul din cele ai mari festivaluri de jazz din ţară şi… cel mai vechi de acest gen din lume !
Anul acesta, pleiada stelelor ce urcă pe scena festivalului care începe duminică cuprinde, între alţii :
Drum Kitchen Berlin (12-18 mai Piaţa Mare) ; Steve Houbern Quartet (Belgia) (16 mai Teatrul « Gong ») ; Antonio Flinta Quartet (Italia); Omar Sosa The New Afro-cuban Quartet (Cuba) (17 mai, sala “Thalia”); Grzegorz Karnas Quintet (Polonia) şi Richard Galliano- Tangaria New Quartet (Franţa) (18 mai Sala « Thalia ») ; Omri Mor et Andalou Jazz Project (Israel) şi Carlos Maza et Familia (Spania) (19 mai sala « Thalia »).
Nu rataţi un eveniment grandios, în numele măriei sale, Jazz-ul. Jazzul (cuvânt de origină engleză, scris uneori jaz, pronunțat în română [gez] sau [ğaz] [1]) este un stil de muzică apărut la începutul secolului al XX-lea în statele sudice ale Statelor Unite, având proveniența în melodiile populației de culoare, urmașă a sclavilor de origine africană. În muzica de jazz se recunosc în special influențe și tonalități de blues și ragtime, la care se adaugă și elemente ale muzicii europene. Mai târziu au fost preluate în jazz și ritmuri ale muzicii latino-americane.
Jazzul « care nu este doar muzică, este un mod de viaţă, este un fel de a fi, un mod de a gândi », îşi are originea în amestecul diverselor tradiții muzicale ale sclavilor negri proveniți din Africa. Din tradiția africană derivă stiluri de interpretare care lasă căntăreţului un spaţiu larg de execuţie şi libertate de improvizare, cu o schemă "Întrebare și răspuns" (Call-and-Response) pe un fond ritmic complex, ce duce la sincoparea melodiilor executate de diverse instrumente. Alte surse ale jazzului sunt constituite de cântecele rurale ale culegătorilor de bumbac, în stil blues, cântecele de leagăn și cele religioase (negro spirituals, apoi gospel songs). La acestea s-au adăugat și elemente ale muzicii europene (marşuri, imnuri, muzică populară), mai ales unele armonii și acorduri, ca principii de organizare a unor anumite forme muzicale.
P.S. Pe 16 mai, şi la Ploieşti debutează o nouă Ediţie a Hot Jazz Summit 2013, un « Frăţior mai mic » al evenimentului sibian, în oraşul lui Nene Iancu, unde în 1969 s-a înfiinţat primul club de jazz din ţară.
