1 ianuarie 1861 este o dată memorabilă în istoria Sibiului: începe Conferința Națională Românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut recunoașterea politică a națiunii române, independența sa și oficializarea limbii române (1-4 ianuarie). Copreşedinte al conferinţei a fost ales Andrei Şaguna, cel considerat drept mentorul „activismului” în viaţa politică a românilor transilvăneni. Îndrumător şi sprijinitor al preoţimii şi al credincioşilor, ctitor al bisericii din Guşteriţa, de lângă Sibiu.
Conferinţa avea să fixeze poziţia politică a românilor faţă de noul sistem de guvernare, principiile sale şi normele de reprezentare. Cu aceasta se declanşează o uriaşă activitate politică a întregii naţiuni române din principat, de la organele locale la cele centrale, pentru obţinerea de drepturi şi preluarea administraţiei.
Tot în prima zi a anului, dar în 1868: apare, la Brașov, până în 1880, și, apoi, la Sibiu, până în 1945, revista „Transilvania”, organ al ASTREI.
Zece ani mai târziu, este editat la Sibiu, ziarul „Observatorul”, sub conducerea lui marelui om de cultură George Bariţiu.
Descoperă mai multe la SibiuNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
