Fără discuţie ca principalul eveniment al anului trecut la Bazna a fost Întâlnirea saşilor din localitate, eveniment pe care cei mai mulţi l-au aşteptat vreme de 10 ani având în vedere ca ultima manifestare de acest gen a fost în 2004. Cum fotografiile spun mai mult decat 1000 de cuvinte, cel mai bine e ca imaginile să vorbească. Impresionantă a fost starea de spirit a celor care au venit cu mic cu mare de la mii de kilometri, emoţia lor la momentul regăsirii pământului natal, graba cu care s-au îndreaptat spre locul întâlnirii multaşteptate-Biserica cea care de-a lungul timpului a ştiut să strângă în jurul ei comunitatea, să asculze poveştile tuturor şi să vindece…
Hainele de sărbătoare pe care fiecare le-a adus ,care au fost scoase din lada de zestre- comorile moştenite din moşi-strămoşi, duse cu ei în Germania şi menite să facă din când în când drumul înapoi spre SIEBENBURGEN SUSSE HEIMAT- au fost prin ele înseşi, sărbătoare, prilej de bucurie şi aducere aminte, pe pământul de acasă.
Cu siguranţă, întâlnirea a fost nu doar un succes, ci şi un prilej de a mai adăuga o filă la istoria locurilor. Satul s-a animat pentru câteva zile, prietenii, vecinii, rudele au stat împreună, au depănat amintiri şi deja şi-au făcut planuri şi speranţe pentru o nouă astfel de întâlnire, la focul blând al amintirilor şi tradiţiilor de acasă. (sursa: http://muzeubuninet.blogspot.ro)
Aşa cum aflăm de la oamenii locului, sașii nu mai sunt aici, însă spiritul lor dăinuie în aceste locuri, deosebite tocmai prin multiculturalismul și buna înțelegere în care au trăit oamenii, timp de secole. Bazna este, de altfel, un colț de rai, așezat între dealuri molcome și roditoare. Renumită pentru stațiunea balneară, zona vă oferă o mulțime de atracții, de la drumeții în peisaje de vis, la biserica fortificată, tradiţii și vizite în localitățile din împrejurimi.
Conform datelor de pe site-ul Primăriei, dintr-o populaţie de 3850 de cetăţeni numai 12 mai sunt germani.
Pe teritoriul acestui sat, la locul numit Lempeș, au fost descoperite urmele unei așezări neolitice și fragmente de ceramică pictată. În aceeași zonă a fost descoperit în secolul al XIX-lea un depozit de bronzuri din prima epocă a fierului, cu vase și circa 100 săgeți cu vârf de tip scitic. Localitatea este menționată pentru întâia dată în 1271, an în care regele Ștefan al V-lea a încheiat o tranzacție cu „greavul Bozouch, fiul lui Inok” (Inok era numele pe care popoarele turcice le dadeau vlahilor), din satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, către localitatea Boian.
Localitatea Bazna apare atestată documentar în 18 februarie 1302. Prin actul autentic încheiat la acea dată capitulul Episcopiei de Oradea, ca loc de adeverire, a confirmat că greavul Bozouch a donat localitatea denumită Bazna către capitulul Episcopiei Catolice de Alba Iulia: Villa Bozna vocata in comitatu de Kukullu inter fluvios Kukullu existens. Localitatea nu a rămas pentru multă vreme ca posesiune a capitului din Alba Iulia. În anul 1359 Bazna este atestată împreună cu Velțul ca așezare liberă din Scaunul Mediașului.
Rudolf Rothens, în lucrarea Memorabilae Europae, amintește de Bazna prin apele minerale care se găsesc în această localitate în (1749), iar dr. Klaus, în studiul Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca, se referă la binefacerea apelor din Bazna.
În evul mediu a făcut parte din comitatul Târnava Mică, iar în perioada interbelică a făcut parte din plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică.
Localitatea este renunumită și pentru rasa de porci care poartă numele localității.
Sursa foto: http://muzeubuninet.blogspot.ro
