O amplă operațiune de verificare declanșată la nivel național de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) scoate la iveală vulnerabilități structurale majore în privința corectitudinii listelor de votanți din România. Timp de o lună, funcționarii instituției au luat la puricat situația a peste 152.000 de alegători cu vârste de peste 90 de ani. Rezultatele parțiale sunt tulburătoare: 15.400 de persoane au fost deja radiate din Registrul Electoral după ce s-a confirmat decesul acestora, în timp ce alte 17.000 de persoane figurează în continuare ca potențiali votanți, deși sunt cel mai probabil decedate, în lipsa unor documente justificative oficiale. Informațiile au fost publicate inițial de platforma de jurnalism de investigație G4Media.ro.
Anomaliile statistice capătă proporții de-a dreptul uluitoare în Ardeal, județul Sibiu remarcându-se printr-o „longevitate” artificială greu de egalat pe hârtie. Analiza datelor oficiale plasează localități sibiene pe primele locuri la nivel național în privința densității cetățenilor centenari raportat la totalul electoratului. Județul Sibiu domină autoritar podiumul național al acestor anomalii: comuna Cârța ocupă locul al doilea pe țară, având înregistrați nu mai puțin de 14 centenari la un număr total de doar 1.017 alegători (reprezentând un procent masiv de 1,38%), în timp ce localitatea Chirpăr închide podiumul național pe locul trei, cu 20 de persoane de peste 100 de ani dintr-un total de 1.533 de votanți (1,30%).
Fenomenul nu se oprește aici și afectează o mare parte din comunitățile istorice ale județului. Datele oficiale de la începutul anului 2026 arată procente uriașe de alegători centenari și în alte localități din Sibiu: Șeica Mică înregistrează 18 centenari (1,24% din electorat), Miercurea Sibiului figurează cu 12 cazuri (0,85%), urmate de Ațel cu 10 persoane (0,81%) și Merghindoal cu 9 persoane (0,79%). Inclusiv localități precum Alțina și Loamneș apar în statistici cu cifre disproporționate de persoane trecute de un secol de viață. În total, județul Sibiu concentrează o densitate neobișnuit de mare de „votanți fantomă” de vârsta a treia, depășind județe recunoscute istoric pentru probleme administrative similare, cum este Teleormanul.
Blocajul din Transilvania: „Sunt persoane despre care știm că au decedat, dar apar în evidențe”
Această realitate statistică distorsionată nu reflectă un miracol al medicinei sau al calității vieții din satele sibiene, ci o gravă sincopă biocratică specifică zonelor din Transilvania și Banat, de unde au existat valuri masive de emigrare în perioada comunistă și imediat post-decembristă. Sincopa este generată în special de comunitățile istorice de sași și șvabi. Reprezentanții administrațiilor locale explică faptul că acești cetățeni români au emigrat în Germania sau Statele Unite, au decedat acolo de zeci de ani, însă primăriile de la noi nu primesc niciodată actele de stare civilă din străinătate pentru a opera radierea lor legală din Registrul Electoral.
„Noi, statul român, nu ştim câţi cetăţeni români au decedat în străinătate”, a recunoscut deschis șeful AEP, Adrian Țuțuianu, citat de G4Media.ro. Acesta a explicat că legislația actuală obligă ca transcrierea unui act de deces survenit în afara granițelor să se facă exclusiv la Primăria Sectorului 1 din București și doar la solicitarea expresă a moștenitorilor, care acționează doar dacă au un interes succesoral direct (proprietăți, terenuri). În lipsa demersurilor făcute de rude, statul rămâne complet orb, iar miile de sași sibieni emigrați rămân veșnic pe listele de vot din satele natale. De asemenea, o problemă similară vizează persoanele din Republica Moldova sau Ucraina care au redobândit cetățenia română, dar au decedat în statele de domiciliu, situație ce ar putea fi remediată doar prin acorduri interstatale complexe.
Șeful AEP acuză direcțiile județene: „Nu și-au făcut treaba!”
Dincolo de vidul legislativ privind decesele din diaspora, Adrian Țuțuianu a lansat acuzații extrem de dure la adresa propriilor structuri teritoriale, afirmând că verificarea permanentă a listelor intră în sarcina directă a direcțiilor județene ale AEP, ai căror angajați „nu și-au făcut treaba”. „Dacă lucrau cum trebuie nu aveam astfel de situații”, a tunat șeful autorității în cadrul unei conferințe de presă. Reproșurile dure ale conducerii centrale au stârnit nemulțumiri majore în teritoriu, generând chiar un protest spontan al salariaților.
La nivelul întregii țări, direcțiile electorale județene ale AEP numără doar 220 de angajați, schema de personal fiind extrem de redusă, cu doar 4 până la 10 funcționari alocați pentru fiecare județ. Aceștia au în responsabilitate nu doar monitorizarea și controlul primăriilor privind actualizarea Registrului Electoral, ci și întreaga organizare logistică a scrutinelor, instruirea experților electorali și verificarea finanțării partidelor politice. Situația administrativă din teritoriu este una precară, mai ales după restructurările succesive din perioada 2023-2025, când organigrama AEP a pierdut 86 de posturi. G4Media.ro notează o anomalie birocratică bizară din trecutul instituției: până în septembrie 2023, șapte dintre direcțiile județene aveau angajați șoferi pe statele de plată, deși instituțiile nu dețineau în dotare niciun autoturism.
