Fostul șef al RAR Sibiu s-a predat și a ajuns la Aiud. Cum funcționa rețeaua în care mita era ascunsă în scrumieră

Ioan Cătălin Oțetea, fostul director al RAR Sibiu, s-a predat la Penitenciarul Aiud, după ce fusese dat în urmărire generală. Condamnat definitiv la 4 ani și 10 luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență, acesta nu fusese găsit de polițiști la domiciliu, atunci când oamenii legii au încercat să pună în executare mandatul.

Fostul șef al reprezentanței Registrului Auto Român din Sibiu s-a prezentat singur la Penitenciarul Aiud în 9 august 2026. Cu trei zile înainte, polițiștii îl căutaseră la domiciliu pentru punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei, însă acesta nu fusese găsit.

În consecință, Ioan Cătălin Oțetea a fost dat în urmărire generală. Ceilalți patru inculpați condamnați la pedepse cu executare în același dosar se prezentaseră deja la penitenciar.

Predarea fostului director pune capăt perioadei în care acesta s-a aflat în atenția polițiștilor, dar readuce în prim-plan unul dintre cele mai ample dosare de corupție instrumentate în cadrul RAR Sibiu.

Condamnare definitivă: 4 ani și 10 luni de închisoare

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunțat hotărârea definitivă în 5 august 2026, menținând structura principală a pedepselor stabilite de Tribunalul Sibiu în octombrie 2025.

Ioan Cătălin Oțetea a fost condamnat pentru luare de mită în formă continuată, în cazul său fiind reținute 17 acte materiale, precum și pentru trafic de influență în formă continuată, cu două acte materiale. Prin contopirea pedepselor, instanța a stabilit o condamnare rezultantă de 4 ani și 10 luni de închisoare, cu executare în regim de detenție.

Fostului director i-a fost interzis, de asemenea, pentru o perioadă de patru ani, să ocupe funcții care presupun exercitarea autorității de stat și să exercite profesia sau funcția de care s-a folosit pentru comiterea faptelor.

„Programările de urgență”, transformate într-o afacere ilegală

Potrivit informațiilor documentate în dosar, în centrul mecanismului de corupție se afla chiar conducerea reprezentanței RAR Sibiu.

Ioan Cătălin Oțetea gestiona repartizarea așa-numitelor „programări de urgență”, prin care anumite vehicule puteau fi introduse peste rând pe linia de inspecție. Pentru fiecare autoturism primit în acest regim, fostul director ar fi încasat câte 200 de euro sau echivalentul în lei.

Inițial, reprezentanța accepta cel mult trei asemenea cazuri într-o zi, însă numărul programărilor suplimentare a ajuns ulterior până la zece. Intermediarii care aduceau clienții primeau, la rândul lor, câte 100 de lei pentru fiecare programare facilitată.

Accesul se făcea pe baza unor parole transmise clienților. Codurile erau schimbate periodic, după ce unele persoane ajunseseră să le folosească fără să mai apeleze la intermediari și, implicit, fără să mai achite sumele cerute de rețea.

Cinci condamnați au ajuns după gratii

În total, cinci inculpați din dosarul RAR Sibiu au primit pedepse cu executare:

• Ioan Horvat – 6 ani și 8 luni de închisoare;
• Ioan Cătălin Oțetea – 4 ani și 10 luni;
• Vasile Zîză, zis „Jamică” – 4 ani și 9 luni;
• Valeriu Helmut Gehl – 4 ani și 4 luni;
• Mihai Marian Mitrea – 3 ani și 10 luni.

Pentru alți 11 inculpați, instanța a stabilit pedepse cu suspendare sub supraveghere. Aceștia trebuie să respecte măsurile impuse de serviciile de probațiune, să participe la programe de reintegrare socială și să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.

Dosarul a vizat infracțiuni precum luare și dare de mită în formă continuată, trafic și cumpărare de influență, instigare la abuz în serviciu și complicitate la asemenea fapte.

„Jamică” și „Palmieru”, intermediarii dintre șoferi și RAR

Rețeaua nu ar fi putut funcționa fără intermediari care să preia solicitările proprietarilor de mașini și să le transmită angajaților dispuși să accepte bani sau alte beneficii.

Unul dintre aceștia era Vasile Zîză, cunoscut drept „Jamică de la Avrig”. Acesta administra sala de sport a unui liceu din Avrig și facilita accesul unor șoferi la linia de inspecție. Clienții erau îndrumați să se prezinte direct la inginer și să precizeze că veneau din partea sa.

Ioan Horvat, poreclit „Mamă” sau „Palmieru”, funcționa, potrivit anchetatorilor, ca un adevărat dispecer neoficial. El intermedia accesul mașinilor cu probleme tehnice ori al proprietarilor care nu aveau programare. Horvat a refuzat să dea declarații în timpul procesului, iar în final a primit cea mai mare pedeapsă din dosar.

Mita, ascunsă în scrumieră, torpedou sau printre actele mașinii

Modalitățile de predare a mitei erau diverse și concepute astfel încât transferul să se facă discret, chiar în timpul verificării vehiculului.

Banii erau lăsați în scrumieră, în consola centrală, în torpedou, în suportul pentru pahare sau în compartimentele portierelor. În alte situații, sumele erau ascunse în folia certificatului de înmatriculare ori în cartea de identitate a vehiculului.

Anchetatorii au descoperit și cazuri în care avantajele nu au constat în bani. Un inginer ar fi condiționat eliberarea documentelor pentru un Volkswagen, la care motorul fusese schimbat clandestin, de primirea a 50 de litri de motorină, în valoare de aproximativ 300 de lei.

În alte împrejurări, angajații ar fi primit cafea, vin de casă, ouă, utilizarea unui Mercedes Sprinter pentru transporturi personale sau servicii gratuite de tinichigerie și vopsitorie auto.

Mașini periculoase, declarate „bune tehnic”

Consecințele mecanismului depășeau însă simpla eludare a programărilor. Prin intermediul rețelei ar fi fost aprobate pentru circulație vehicule cu deficiențe grave, care puteau reprezenta un pericol pentru ceilalți participanți la trafic.

Printre cazurile descrise în dosar se află autoturisme cu volan pe dreapta, aduse din Marea Britanie, care au primit documentele necesare fără schimbarea farurilor adaptate circulației pe partea stângă. Pentru asemenea intervenții, mita ar fi variat între 200 și 900 de lei.

Un BMW despre care s-a stabilit că nu avea frâne funcționale a trecut inspecția după plata unei sume de bani. Într-un alt caz, un Volvo echipat cu faruri xenon neomologate a primit avizul după ce proprietarul ar fi oferit 150 de lei.

Anchetatorii au identificat și situația unui certificat de înmatriculare bulgăresc fals. Deși documentul ridica suspiciuni evidente, angajatul RAR s-ar fi limitat la refuzarea eliberării cărții de identitate a vehiculului, fără să anunțe poliția.

Rețeaua, probată cu ajutorul unui investigator sub acoperire

Dosarul a fost construit inclusiv cu ajutorul unui investigator sub acoperire din cadrul Direcției Generale Anticorupție, care a folosit o identitate conspirativă.

Acesta s-a prezentat de mai multe ori la RAR Sibiu, pretinzând că este client și folosind diferite autoturisme. A solicitat devansarea programărilor și trecerea inspecțiilor pentru vehiculele prezentate, iar discuțiile și predările de bani au fost înregistrate audio-video și fotografiate.

Materialul probator a permis documentarea modului în care circulau solicitările, parolele și banii între proprietarii vehiculelor, intermediari și angajații RAR.

Dosarul a fost trimis în judecată în mai 2020, iar hotărârea definitivă a venit după mai bine de șase ani. Prin condamnările pronunțate, instanța a confirmat existența unui mecanism de corupție care transformase programările, inspecțiile tehnice și eliberarea cărților de identitate ale vehiculelor într-o sursă constantă de câștig ilegal.

Ioan Cătălin Oțetea își va executa pedeapsa la Penitenciarul Aiud, unde s-a prezentat singur în 9 august, după ce fusese dat în urmărire generală.