Grijirea sufletului, grijirea unde e? No, dincolo era mai… scump!

De câteva zile, aleargă pe toate programele TV , fără excepţie, reportaje despre… „sfârşitul lumii”. Pardon, despre goana nebună, vecină cu parametrii unui taifun, a tuturor către toate magazinele, supe şi hipermarketurile şi chiar magazinaşele de cartier, să facă provizii, să golească rafturi şi să umple coşuri, saci, sacoşe, genţi… cu tot şi toate…

Am văzut magazine de jucării, electronice sau îmbrăcăminte sufocate de clienţi, nerăbdători, grăbiţi, nervoşi, însetaţi să-şi verse acolo portofelele şi cardurile.

Asemenea, pe reţelele de socializare inundă fotografii de toate mărimile şi în toate culorile cu Moş Crăciun. În chip de marinar, meşter, schior, mecanic de locomotivă, pe sanie sau poştalion, saci uriaşi cu daruri, liste cu copii care-l aşteaptă după datină…, felicitări în toate limbile pământului, fotografii cu globuri sau fel şi fel de jucării…

Mai puţin sau aproape deloc n-am văzut reportaje sau imagini (răzleţe) cu părinţi sau bunici ducându-şi pruncii la sfânta biserică, sau „înghesuindu-se” ei înşişi să mai treacă şi pe dinaintea icoanelor… Chiar dacă nu e în fiecare zi pomană pentru nu ştiu ce sfânt sau praznic. Ce-i drept, am văzut ici-acolo, colindători mari şi mici cântând în biserică,  cu prilejul unor spectacole sau acţiuni organizate. Dar în rest, simt doar ardoarea tuturor de a asalta doar magazinele, pe pofta oricui şi al orice oră, târgurile de Crăciun, bazarele, concertele speciale şi pieţele cu brazi. Că doar odată-i Crăciunul!

Dar grijirea sufletului, grijirea unde e? No!!! Dincolo e mai scump! Şi ne vede toată lumea cum ne îmbuibăm şi (numai aşa?!!!) vor vedea toţi cum ne pregătim de Crăciun!