Hai sa dea mana cu mana… sasii si romanii, de Ziua Universală a Iei la Bazna!

„Îmbracă IA și vino de Ziua Universală a Iei la… Casa Baronului din Bazna”, marți, 24 iunie, ora 17.00 !

Uniti in cuget, simtiri, si traditii, sasii si romanii isi dau mana in numele IEI. Cu ateliere de creație artistică, povești săsești și multe alte surprise menite sa confirme osmoza radacinilor, infratirea si firul fermecat al folclorului care, iata, uneste, povesteste si… dainuie !

Evenimentul este organizat în cadrul Proiectului ‚,Artă, lectură şi tradiţie săsească la Bazna’’ desfășurat de Asociația ,, Mediașul pentru Cultură”, gazduit de Casa Baronului impreuna cu doamna prof. Aurelia Rusu.

Iata , pe scurt, istoricul care confirma fratia sasilor cu romanii, la Bazna

Pe teritoriul acestui sat, la locul numit Lempeș, au fost descoperite urmele unei așezări neolitice și fragmente de ceramică pictată. În aceeași zonă a fost descoperit în secolul al XIX-lea un depozit de bronzuri din prima epocă a fierului, cu vase și circa 100 săgeți cu vârf de tip scitic. Localitatea este menționată pentru întâia dată în 1271, an în care regele Ștefan al V-lea a încheiat o tranzacție cu „greavul Bozouch, fiul lui Inok” (Inok era numele pe care popoarele turcice le dadeau vlahilo), din satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, către localitatea Boian.

Localitatea Bazna apare atestată documentar în 18 februarie 1302. Prin actul autentic încheiat la acea dată capitulul Episcopiei de Oradea, ca loc de adeverire, a confirmat că greavul Bozouch a donat localitatea denumită Bazna către capitulul Episcopiei Catolice de Alba Iulia: Villa Bozna vocata in comitatu de Kukullu inter fluvios Kukullu existens. Localitatea nu a rămas pentru multă vreme ca posesiune a capitului din Alba Iulia. În anul 1359 Bazna este atestată împreună cu Velțul ca așezare liberă din Scaunul Mediașului.

Rudolf Rothens, în lucrarea Memorabilae Europae, amintește de Bazna prin apele minerale care se găsesc în această localitate în (1749), iar dr. Klaus, în studiul Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca, se referă la binefacerea apelor din Bazna.

În evul mediu a făcut parte din comitatul Târnava Mică, iar în perioada interbelică a făcut parte din plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică.

(Localitatea este renunumită și pentru rasa de porci care poartă numele comunei)

Asa cum aflam chiar din prezentarea muzeului, Casa Baronului din  Bazna vă poartă înapoi în timp, printre tradiții uitate și oameni destoinici. Timp de ani de zile initiatorii acestui muzeu… sasesc au adunat cu drag tot ce poate fi mai reprezentativ pentru cultura săsească, din credința că aceste crâmpeie de viață merită să traiască mai departe. Le-am aranjat frumos și natural, dorind să păstrăm caracterul autentic al gospodăriei. Foștii proprietari ai casei, sași plecați în Germania,  vizitează des, cu iniam deschisa, acest loc care… ‘intoarce timpul inapoi”, cu atata generozitate. De la an la an, inima lor crește odată cu casa care prinde o altă viață. Prin muzeul din Bazna,, această casă rămâne în familia mare a sașilor, iar povestea frumoasă invinge vremurile si pastreaza dorul…

Sașii nu mai sunt aici, însă spiritul lor dăinuie în aceste locuri, deosebite tocmai prin multiculturalismul și buna înțelegere în care au trăit oamenii, timp de secole. Bazna este un colț de rai, așezat între dealuri molcome și roditoare. Renumită pentru stațiunea balneară, zona vă oferă o mulțime de atracții, de la drumeții în peisaje de vis, la biserica fortificată și vizite în localitățile din împrejurimi, unde traditia e la loc de cinste inima oricui.

Sursa foto: http://muzeubuninet.blogspot.ro/