România a încheiat primul semestru din 2026 cu un deficit bugetar de 2% din Produsul Intern Brut, în scădere puternică față de nivelul de 3,64% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Economistul Iancu Guda consideră că rezultatul contrazice mesajele alarmiste privind situația economiei și vorbește despre cea mai rapidă corecție fiscală din Uniunea Europeană.
Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetului general consolidat a ajuns, la 30 iunie 2026, la 41,03 miliarde de lei, comparativ cu 69,80 miliarde de lei în primul semestru din 2025.
Astfel, dezechilibrul bugetar s-a diminuat cu aproximativ 28,8 miliarde de lei și cu 1,65 puncte procentuale ca pondere în PIB. Ministerul atribuie această evoluție temperării cheltuielilor curente, creșterii colectării veniturilor și accelerării absorbției fondurilor europene.
Economistul Iancu Guda a catalogat rezultatul drept „o veste extraordinară pentru România”, susținând că datele demontează o serie de mesaje alarmiste propagate în spațiul public.
Iancu Guda: „Deficitul fiscal a scăzut aproape la jumătate”
În analiza sa, economistul subliniază că deficitul fiscal de 2% din PIB este aproape la jumătatea nivelului consemnat în primele șase luni ale anului trecut.
Guda estimează că, printr-o simplă anualizare a rezultatului din primul semestru, România ar putea ajunge la un deficit de aproximativ 4% din PIB la finalul anului, sub ținta de 6,2% avută în vedere pentru 2026.
Această estimare trebuie însă privită cu prudență. Execuția bugetară nu este distribuită uniform pe parcursul anului, iar cheltuielile statului tind să crească în ultimele luni. Proiecțiile oficiale ale Comisiei Europene indică pentru România un deficit guvernamental de aproximativ 6,2% din PIB în 2026.
Chiar și în aceste condiții, reducerea înregistrată în primul semestru rămâne una semnificativă.
Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 au indicat, de asemenea, că România a consemnat cea mai mare diminuare a deficitului guvernamental dintre statele Uniunii Europene, raportat la trimestrul precedent.
„Deficitul nu scade doar prin sărăcirea populației”
Prima idee contestată de Iancu Guda este aceea că ajustarea bugetară s-ar realiza exclusiv prin taxele suplimentare suportate de populație și companii.
Economistul estimează că aproximativ 40% din reducerea deficitului provine din efectul taxelor mai mari, în timp ce restul de 60% ar avea la bază accelerarea fondurilor europene, reducerea cheltuielilor din sectorul public și îmbunătățirea colectării.
Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns în primul semestru la 342,52 miliarde de lei, fiind cu 10,3% mai mari decât în perioada similară din 2025.
Încasările nete din TVA au înregistrat una dintre cele mai importante creșteri, în timp ce sumele primite de la Uniunea Europeană au susținut investițiile și proiectele finanțate prin programele comunitare.
Investițiile publice au ajuns la aproape 60 de miliarde de lei, cu peste 9,5 miliarde de lei mai mult decât în primul semestru al anului precedent.
„Doar 40% din scăderea deficitului vine din efectul taxelor mai mari plătite de companii și populație”, susține Iancu Guda, care atribuie diferența reducerii cheltuielilor, fondurilor europene și colectării mai eficiente.
Economistul apreciază că actuala conducere a Ministerului Finanțelor, Trezoreriei și Agenției Naționale de Administrare Fiscală formează una dintre cele mai profesioniste echipe care au gestionat finanțele publice după 1989.
Se închid firmele „pe capete”? Cifrele invocate de economist
A doua afirmație combătută de Iancu Guda este aceea că mediul privat s-ar afla într-un colaps generalizat, marcat de închiderea masivă a firmelor și de explozia șomajului.
Pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, economistul afirmă că numărul societăților care și-au întrerupt activitatea a crescut în primul semestru cu 5.606, respectiv cu aproximativ 8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
În același timp, numărul firmelor nou-înființate ar fi crescut cu 14.449, adică aproximativ 20%.
„La o companie care iese avem trei care intră”, sintetizează Iancu Guda raportul dintre creșterea numărului de firme nou-înființate și majorarea numărului celor care își întrerup activitatea.
ONRC a publicat situațiile statistice aferente primelor șase luni din 2026, întocmite pe baza datelor existente în registrul comerțului la data de 30 iunie.
În privința pieței muncii, rata șomajului ajustată sezonier a ajuns în mai 2026 la 6,4%, față de aproximativ 6,2% în mai 2025. Institutul Național de Statistică arată că rata a crescut cu 0,1 puncte procentuale numai față de aprilie 2026.
Guda consideră că diferența anuală este redusă și poate fi absorbită de o piață privată care numără aproximativ patru milioane de angajați.
Consumul scade, dar românii cheltuie mai mult în străinătate
Cea de-a treia temă analizată este scăderea consumului și situația dificilă reclamată de numeroși operatori din industria HoReCa.
Iancu Guda admite că volumul consumului s-a diminuat, însă susține că declinul afectează în special bunurile provenite din import. În paralel, companiile românești ar fi înregistrat o creștere de aproximativ 8% a cifrei de afaceri și un profit nominal mai mare cu circa 6%.
Economistul afirmă că românii au cheltuit cu aproximativ 10% mai mult pentru servicii de turism și HoReCa în primul semestru, dar o parte importantă a banilor a fost direcționată către destinații din străinătate.
În opinia sa, dificultățile turismului românesc nu pot fi explicate exclusiv prin scăderea puterii de cumpărare. Problemele structurale sunt legate și de infrastructura de acces, logistica din stațiuni și raportul dintre calitatea serviciilor și prețurile practicate.
Corecție fiscală puternică, dar riscurile nu au dispărut
Iancu Guda consideră că adevărata performanță economică este reducerea deficitului cu peste patru puncte procentuale din PIB față de 2024, în condițiile în care încetinirea economiei ar rămâne sub un punct procentual.
Economistul atribuie această evoluție absorbției fondurilor europene, investițiilor publice, reducerii consumului de produse importate, combaterii economiei subterane și diminuării risipei din sectorul public.
Analiza sa conține și un puternic mesaj politic. Guda acuză PSD și AUR că blochează reformele considerate necesare și susține că rezultatele economice ar fi putut fi mai bune dacă întreaga clasă politică ar fi acționat în aceeași direcție.
Afirmațiile reprezintă poziția economistului și trebuie delimitate de datele statistice oficiale.
În același timp, reducerea deficitului din primele șase luni nu înseamnă că problema finanțelor publice a fost rezolvată. România rămâne în procedura europeană de deficit excesiv, iar nivelul prognozat pentru finalul anului este în continuare mult peste plafonul european de 3% din PIB.
Execuția din primul semestru indică însă o schimbare importantă de traiectorie: deficitul nominal s-a redus cu aproape 29 de miliarde de lei, veniturile au crescut, iar investițiile publice au continuat să avanseze.
„Adevărul economic trebuie să ajungă la cât mai mulți”, a transmis Iancu Guda, încheindu-și postarea cu mesajul: „Hai, România, se poate!”.
Economistul a anunțat că va reveni cu o analiză separată asupra Legii salarizării unitare, despre care susține că ar putea diminua discrepanțele salariale, limita sinecurile și reduce influența politică exercitată prin anumite structuri sindicale.
