IMAGINI și CLIPE DE POVESTE: HORA DE LA RUSCA, la SEBEȘU DE JOS

 

Motto: “Trei paşi la stânga linişor/ Şi alţi trei paşi la dreapta lor:/ Se prind de mâini şi se desprind/ Se-adună-n cerc şi iar se-ntind/ Şi bat pământul tropotind/ În tact uşor”…

Hora-i sfântă, hora imaginează soarele, rotundul vieții, pământul cu roadele și… sufletele mari ale țăranilor…

Și așa a fost și duminica, la Sebeșu de Jos, unde s-a pogărât sărbătoarea cu Hora de la Rusca…

Tradiție, joc, bucurie… cum știu mai bine oamenii locului să împlinească datul străbun. Pentru că așa au pomenit, pentru că hora asta de poveste face parte, Doamne-ajută, din viața lor, a bunilor lor și… a copiilor lor. În veac.

Așa cum susțin folcloriștii, hora este elementul de legatura între cultul zeiței-mama, existent în societatile matriarhale de la acea vreme si cultul solar reprezentat prin forme circulare, hora fiind ea însăși un cerc viu.
Autorul horei nu este cunoscut, dansul fiind transmis din generaţie în genraţie. Uneori sunt menţionate de cronicari. Cultura populară românească, prin forma și funcția ei specifică, oferă posibilitatea de a observa geneza și evoluția valorilor spirituale, locul și rolul lor în universul existențial colectiv.
Circularitatea horei ne amintește de faptul că cercul, ca formulă cosmică, este un univers închis, că și în arte există forme circulare sau că masa vibrațiilor sunetului are aceeași formă.

 

Demn de știut, prima menţionare a horei este de cronicarul Dimitrie Cantemir în cartea sa „Descriptio Moldaviae” în anul 1716. 

 

 

surse foto: Dan Hodorogea, Lorena Filipescu, Nick Joarza

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: