„Istoria Traditiilor si Obiceiurilor la Romani” a ajuns la Sibiu

Lansare de carte la Biblioteca ASTRA: „Istoria tradiţiilor şi obiceiurilor la români”- un eveniment editorial, cultural prin quintesenţa lucrării, considerată, de altfel, o adevărată enciclopedie.

Un dar, poate, de Sfântul Gheorghe, pentru sibieni şi nu numai. O carte „de căpătâi”, cu greutate, pe formaţie, care impune un discurs profesionist, cu o „amprentă academică”.

Aşa cum a arătat în alocuţiunea sa, Raluca Brodner- cercetător (din tânăra generaţie) şi jurnalist, dr Nicolae Cojocaru, autorul cărţii, este deopotrivă teolog si etnolog, autor a peste 15 volume, şi 150 de studii şi articole, redactor la revista „Tradiţia Românească” şi, la drept vorbind, un împătimit al moştenirii culturale a poporului acestuia.

Prezent la evenimentul din această după-amiază, prof dr Ilie Moise, unul din numele „grele” ale etnologiei româneşti (catedra de Etnologie şi Folclor de la ULBS), a precizat, între altele: „cartea, apărută la Editura Etnologică, în cele peste 2300 de pagini, acoperă mai mult de 2 milenii de istorie şi imense spaţii culturale, amintind de lucrările de anvergură ale lui Mircea Eliade.

Domnia sa a făcut, totodată, referire la un poet silezian din secolul 17 (profesor, chiar, la Blaj pe la 1622), care i-a fost, între alţii, sursă de inspiraţie cercetătorului Nicolae Cojcaru şi care spunea că „obiceiurile sunt mărturii ale continuităţii şi latinităţii noastre”. Vorbitorul a evocat, totodată, influenţa, în rodul muncii autorului, a lui Bogdan Petriceiu Haşdeu- primul care a pus istoricitate obiceiurilor şi tradiţiilor sub argumentul ştiinţific şi alui Simion Florea Marian- cel care a făcut pionierat în domeniul sintetizării obiceiurilor de naştere, nuntă şi înmormântare.

 Prof dr Ilie Moise a precizat, în acelaşi context, că lucrarea semnată de dr Nicolae Cojocaru are la bază cunoştinţe temeinice de istorie, arheologie, folclor, lingvistică, muncă de teren şi etnologie- ştiinţă ce ne oferă, de altfel, „cel mai ridicat procent de identitate.

Cuvântul autorului

Vizibil emoţionat, pr dr Nicolae Cojocaru a amintit în cuvântul său, cu deloc ascunsă nostalgie spusa lui Eminescu „Putem să fim un neam de cultură la gurile Dunării”. Domnia sa a vorbit despre pasiunea proprie pentru tărâmul fermecat al tradiţiilor străvechi, dar şi despre tăria cu care acest popor şi-a păstrat zestrea culturală, făcând referire la un dialog dintre un vechi primar al Mediaşului şi împăratul Austroungariei, care ar fi dorit strămutarea credinţei localnicilor într-un alt registru. Primarul a răspuns, categoric, că românii nu-şi înstrăinează credinţa şi obiceiurile pe care le învaţă din neam în neam, „aşa cum sug laptele de la mamă”.

L-am întrebat pe autorul acestei bijuterii culturale în trei volume de unde pasiunea pentru tradiţii… a răspuns simplu: „Vedeţi, eu sunt din Pârteşti- de lângă Gura Humorului (unde şi acum oamenii merg la sărbători, la biserică, în port tradiţional, ca şi în Mărginime, de altfel). Poate că e o genă, în neam, dar ştiu că, adolescent fiind, umblam prin satele de acolo, să culeg folclor.