Casa ale carei inceputuri s e regasesc prin secolele XVI-sec. XVIII. Strada Xenopol, nr15. cea mai veche cladire de pe aceasta strada.
Conform descrierii de pe http://patrimoniu.sibiu.ro/ , e o casă de tip rural formată din subsol şi parter, cu latura scurtă spre stradă, cu 3 ferestre cu obloane din şipci reglabile. In acoperis are, potrivit traditiei locului trei “ochiuri” care par sa vegheze inca imprejurimile. Constructia păstrează pivniţe medievale boltite semicilindric.
Demn de stiut, modesta cladire multiseculara a gazduit, între 1850-1877, tipografia lui Josef Drotleff.
Josef Drotleff (senior) (1804, Sibiu – 1887, Sibiu) a fost un important editor. Se stie ca a fost fiul si mostenitorul lui Andres Drotleff, fondatorul editurii cu acelaşi nume, care lucrase la tipografia Editurii Hochmeister în Sibiu şi Cluj. Asemenea tatălui său, Drotleff îşi însuşeşte cu maiestrie arta grafică la Hochmeister, reuşind, la rândul lui, să întemeieze în 1850 o editură şi o tipografie la Sibiu. După începuturi modeste, el importă material modern de zeţărie de la Praga şi cooptându-l la conducerea firmei şi pe fiul său, Josef, va începe să scoată publicaţii periodice cu caractere gotice, spre uzul saşilor din Transilvania. Prima publicaţie, apărută în 1855, este revista cu profil economic „Siebenbiirgische Zeitschrift fur Handel, Gewerbe und Landwirtschaft”.
Ar fi de insemnat ca intre 1877 şi 1884, D. Comşa şi E. Brote scot la Editura Drotleff „Calendarul bunului econom”. Comparativ cu Editura Krafft, aici se vor tipări mai puţine publicaţii şi cărţi în română, din cauza faptului că editura se va profila pe lucrări de artă grafică. Astfel, Vasile Petri tipăreşte Noul ABCEDAR românesc (1878, cu numeroase ediţii), şi Legendar sau carte de citire pentru şcolile poporale (1913), Dimitrie Comşa – Albumul de crestături în lemn (1904, reeditat în 1909), I. Apolzan – Uneltele de mână de la lemnărit (1908) etc.
sursa foto: patrimoniu.sibiu.ro