Colind şi joc, la ceas de sărbătoare, se-ncinge tot satul, cu noroc, cu mic cu mare! C-aşa e datul din străbuni (de 117 ani!). Aici, în Mărginime. Crăciunul să-l colinde şi să joace, în cătrinţe şi cojoace, junii neosteniţi. Pentru că, „altfel, sărbătorile nu-s la locul lor”, cum spun localnicii.
Din 16 sate mândre din bătrâna Mărginime, în ziua binecuvântată a Sfântului Ştefan (anul acesta sărbătoarea este programată pentru 28 decembrie), ficiori şi fete îmbracă ii şi cătrinţe, cioareci, cămăşi şi cojoace, se încing cu şerpare şi brâuri tricolore, pentru ca, în miez de zi, să apară, „câtă frunză, câtă iarbă”, vestind sărbătoarea, în Piaţa Junilor din Sălişte. În alai de colind şi joc vechi, cântă şi vornicesc ploconul aşa cum au făcut şi taţii şi bunicii lor, neştirbind datina păstrată cu foc, cu taină şi cu portul în alb şi negru.
După o tradiţie veche de la 1895, aproape 20 de cete petrec an de an la întâlnirea din capitala spirituală a Mărginimii Sibiului, în ritul învârtitelor şi jienelor, cu diplaşi, juni şi junese, cu ploştile pline şi opinci neobosite.
Aşadar, veniţi la Sălişte (satul celor 11 academicieni) la sfârşit de decembrie. Veţi spune, apoi, şi voi, ca-n basm:
…”A fost atâta chiu şi cânt
Cum nu s-a pomenit cuvânt!