LA MULȚI ANI, MEDIAȘ!

Mediaș. Medieval, modern, cu inflexiuni de basm, legende și… totuși, vibrând în pas cu azi, cu mâine. Cu o arhitectură impresionantă, cu o cultură demnă de admirat… cu oameni destoinici… Mediaș. Un oraș secular peste care, de fiece dată când trece, sorele stă-n loc să-i asculte povestea, să-i audă inima bătând în turnuri și zidurile șoptindu-și istoria.

Azi este aniversarea sa.

File de istorie…

În epoca romană pe teritoriul cetății actuale a existat castrul roman Media

1267 – 3 Iunie – prima mențiune documentară a localității.(se împlinesc 747 de ani de la prima mențiune documentară a Mediașului. La 3 iunie 1267, regele Stefan cel tanar i-a inapoiat lui Nicolae, voievodului Transilvaniei, mosiile ce apartineau bunicului sau : Jula, Mediaș, Micăsasa, Sinmiclaus, și Dupuș).

1289 – Pomenită documentar “terra Medies” (până la 1308).

1315 – Regele maghiar Carol Robert de Anjou conferă locuitorilor din Mediaș, Șeica și Biertan, toate drepturile provinciei Sibiu.

1359 – Mediașul este numit pentru prima dată oraș (civitas).

1402 – Regele Sigismund eliberează scaunele Mediaș și Șeica de sub jurisdicția comitelui secuilor. Prima mențiune a judelui local (villicus).

1414 – Prima referire documentară privind biserica “Sf. Margareta”.

1452 – Menționarea primei incinte de apărare în jurul bisericii “Sf. Margareta” (castrum).

1457 – Prima mențiune a breslei croitorilor și a celei vânzătorilor de postav din Mediaș.

1487 – Prima mențiune a unui spital la Mediaș.

1490-1534 – Se construiește incinta fortificată, la lucrări contribuind și locuitorii satelor din cele două scaune, Mediaș și Șeica.

1501 – Existau deja 6 bresle.

1552 – Mediașul devine sediul judelui regal al celor două scaune.

1586 – Menționată documentar “Schola civitatis” (Școala orașului).

1599 – Dieta întrunită la Mediaș l-a ales ca principe al Transilvaniei pe cardinalul Andrei Bathory.

1639 – Construirea unui pod peste râul Târnava Mare.

1816-1824 – Construirea Școlii de fete.

1826 – Înălțarea Bisericii române unite și a școlii greco-catolice din Mediaș de către episcopul Ioan Bob.

1863 – Introducerea iluminatului public stradal.

1871 –Deschiderea școlii agricole din Mediaș. Își începe activitatea tipografia G. A. Reisenberger.

1872 – Inaugurarea gării din Mediaș.

1873 – Deschiderea Școlii orășenești de meserii.

1879 – Construirea unei săli de gimnastică.

1881 – Se pun bazele fabricii de pielărie Karres din Medias.

1888 – Deschiderea unei fabrici de postav și textile la Mediaș.

1893 – Înființarea Cooperativei de economii și credit. Primele legături telefonice la Mediaș. Începe să apară “Mediascher Wochenblatt” (Foaie saptamânala medieșană).

1895 – Se pun bazele fabricii de salamuri si conserve.

1902 – Se construiește un spital orășenesc cu 32 de paturi.

1908 – Transformarea spitalului și marirea capacității la 160 de paturi. Construirea unei școli catolice elementare și a unei școli românești unite.

1910-1912 – Construirea liceului Stephan Ludwig Roth.

1911 – Construirea Școlii ortodoxe românești. Începutul exploatării gazului metan la Mediaș.

1919 – Ianuarie 8: Adunarea Națională Săsească, întrunită la Mediaș, hotărăște aderarea sașilor din Transilvania la Marea Unire pe baza hotărârilor de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

1921 – Deschiderea fabricii de geamuri. Realizarea fabricii de vase emailate.

1922 – Se pun bazele fabricii de sticlărie Vitrometan.

1935 – 28 Iulie Sfințirea Catedralei ortodoxe cu hramul “Sf. Mihail și Gavril”.

1962 – Se construiește noul pod peste calea ferată.

1963-1965 – Se construiește noua gară.

1970 – Mai: mare inundație. La fel și în iulie 1975.

Descoperiri arheologice

Pe teritoriul orașului au fost identificate, prin descoperiri fortuite, cercetări de suprafață și săpături sistematice, mai multe așezări rurale:

De asemenea, demn de luat în seamă în ceea ce privește trecutul acestui miez de țară, în punctul „Gura Câmpului“, cartier al orașului în partea sa de nord-vest, pe malul Târnavei Mari, a fost cercetată, în anii 1975 și 1977, o așezare rurală a cărei suprafață a fost estimată la 8 ha. S-au descoperit resturile a zece locuințe de suprafață și un atelier de redus și prelucrat fierul (fierărie). Locuințele erau construite pe fundații de piatră fără liant (zid sec), aveau pereții din lemn, iar acoperișul, din paie sau șindrilă. Trei dintre locuințe au avut câte două camere, cu suprafețe totale între 42-60 mp, iar celelalte, câte una singură și suprafețe cuprinse între 9-14 mp; la două locuințe s-a surprins un paviment format din lespezi de piatră. Încălzirea se făcea cu vetre sau cuptoare.

Atelierul de fierărie era organizat într-o construcție de același fel și avea patru încăperi de dimensiuni mici; cea care s-a păstrat cel mai bine avea dimensiunile de 4 x 3 m. În atelier s-au identificat urmele unei vetre și foarte probabil și ale unui cuptor de redus minereul de fier. Tot în interior s-a descoperit un mic depozit de unelte (o lingură pentru turnat metal, două coase și o bucșă de coasă, o altă bucșă pentru car), precum și mai multe unelte din metal (un târnăcop, trei burghie), o frigare și mari cantități de zgură, dispersate pe suprafața atelierului.

Numeroase alte unelte și instrumente din fier au fost descoperite pe suprafața așezării: clește, compas, dălți, ferăstrău, cuțitoaie, cuțite, balamale, crampon pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au mai descoperit un inel de argint și mai multe fibule din bronz și fier.

Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte materiale descoperite în așezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la animale domestice (bovine, ovicaprine, porcine, cabaline) și de la vânat (cervidee), precum și un dupondius de la împărăteasa Faustina.

Cetatea Mediaşului, lăcaşul de cult fortificat, a fost construit la începutul secolului al XII-lea, iar cele trei ziduri de apărare, înălţate din ordinul lui Matei Corvin, probabil între anii 1440 şi 1534. După terminarea construcţiei, incinta din jurul bisericii a primit denumirea de “castel”. În anul 1736 sistemul de apărare avea trei porţi mari, 4 mai mici şi 19 turnuri-bastioane. În urma demolărilor secolului XX, 10 turnuri au mai rămas şi fragmente din zidul de apărare. Intrarea principală în castel o constituie un gang boltit. În perioada 1495-1498 Mediaşul este denumit “civitas”. Oficialităţile de atunci decid supraînălţarea turnului Trompetiştilor cu încă trei nivele, (pentru a rivaliza cu turnul Sf.Stefan din Viena). Astfel s-a ajuns la înălţimea de 68,5 m. Din cauza structurii solului are o deviaţie de 2,28 m de la verticală numărîndu-se printre primele 12 construcţii de acest gen din lume. Cele 4 turnuleţe de colţ arătau dreptul oraşului de a pronunţa şi a executa pedeapsa capitală. Acest drept a fost folosit şi cu ocazia arderii pe rug a unor “vrăjitoare”, pentru ultima dată în 1752. În vederea opririi înclinării, în perioada 1927-1930 turnul a fost încorsetat într-o centură de beton armat până la înălţimea de 14 m. Tot atunci a fost înlocuită cu alta, statuia din lemn a lui Turrepitz (Petrica din turn), care după 300 de ani de vegheat oraşul este expus la Muzeul municipal. O nouă operaţiune de consolidare, cu o centură de 8m a fost realizată în perioada 1976-1977.

Personalități medieșene

• Christian Schesaeus (1535 – 1585), poet umanist

• Michael Weiss (1569 – 1612) istoric sas, ales ca jude al Brașovului în 1612

• Stephan Ludwig Roth (1796 – 1849), cărturar, reformator al învățământului, om politic

• Andreas Brecht von Brechtenberg (1805 – 1842), poet

• Hermann Klöß (1880 – 1948), poet, dramaturg și scriitor

• Rudolf Brandsch (1880 – 1953), politician

• Dutz Schuster (1885 – 1968) scriitor

• Otto Folberth (1896–1991), scriitor și editor de limbă germană

• Carl Göllner (1911 – 1995) istoric

• Octavian Fodor (1913 – 1976), medic, membru titular al Academiei Române

• Paul Rampelt (1921), cântăreț de operă și operetă și poet

• Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (1945 – 2008), biofiziciană

• Ioan Raica, doctor în geografie

• Adrian Andrei Rusu (n. 1951), arheolog și istoric medievist Miklós Patrubány (n. 1952), inginer și politician

• Klaus F. Schneider (n. 1958), editor și poet

• Mihaela Tatu (n. 1963), realizatoare și moderatoare de emisiuni de televiziune

• Ioan Ghișe (n. 8 mai 1956), primar al municipiului Brașov, senator.

• Iuga Mihai (1946 – 2012),cetatean de onoare al municipiului Medias, fondator al primului radio privat din Medias si Transilvania, inginer

surse foto: Udo Weber, Facebook