Programul evenimentelor de la care n-aveți voie să lipsiți:
10.00 – parada lolelor, cu elementele , personajele breslelor și fanfară – se pune în mișcare. Str Avram Iancu
11.00-11.30 – cuvântări în centrul orașului, prezentarea breslelor.
11.30 – parada lolelor se oprește pe strada Abatorului, lângă stadion.
12.00- 18.00 – lolele devin active, inundă organizate în grupe(găști ) străzile orașului, făcând zgomot cu talăngile și trosnind din bice. Își vizitează prietenii, unde cântă beau vin fiert și se distrează.
12.00-14.00 biserica cetate este deschisă pentru vizitatori.
În clădirea școlii din vecinătatea bisericii evanghelice au loc activități distractiv-educative pentru copii, și nu numai. Expoziție de fotografii, film, informații legate de obiceiul lolelor.
Demn de știut:
Unul dintre obiceiurile de aur ale județului nostru, ,,Fuga Lolelor din Agnita”. Este evenimnetul tradițional care încheie luna ianuarie, cu semnificațiiși întâmplări de poveste…
După fuga lor, Lolele sunt răsplătite, alături de oaspeți și turiști, cu gogoşi Urzelnkrapfen pregătite după o reţetă special dedicată acestui obicei.
Demn de spus, pitorescul obicei ,,Fuga Lolelor” se desfășoară anual în ultima săptămâna din luna ianuarie. Acesta reprezintă o tradiție veche de breaslă şi de carnaval care a aparţinut comunităţii săseşti din Agnita.
FILE DE ISTORIE: OBICEIUL LOLELOR DIN AGNITA
Agnita, menţionată pentru prima oară într-un document de la 1280, este un orăşel cu tradiţie meşteşugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor şi olarilor având economie semi-rurală. El a fost, datorită situării sale geografice, centrul schimburilor comerciale din valea Hârtibaciului, prin care nu trecea nici unul din marile drumuri comerciale ale Transilvaniei.
Regele Ungariei, Ludovic de Anjou, conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ţine târg anual în ziua de 24 iunie. Ocupaţia de bază a locuitorilor a rămas agricultura, împletită cu meşteşugurile organizate în bresle.
Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor şi dogarilor –, demonstrează forţa economică a acestor bresle, ca şi faptul că aveau încredinţate spre apărare acele porţiuni de zid în caz de conflict armat.
În anul 1689 este atestată sărbătoarea cunoscută sub denumirea de Mummenschanz der Zünfte (Mascarada breslelor). Membrii breslelor săseşti se deghizau cu această ocazie în diferite reprezentări, considerându-se urmaşi ai Lolelor.
Ziua alegerii reprezentanţilor breslei şi a dării de seamă asupra cheltuielilor aferente – cunoscută sub denumirea de Zunfttag (Ziua Breslelor) se ţinea întotdeauna în prima miercuri după ziua de 6 ianuarie.
La o săptămână după acest eveniment avea loc în cadrul fiecărei bresle Ladenforttragen (înmânarea lăzii de breaslă) de la vechiul la noul maistru de breaslă. Ritualul era practicat de fiecare breaslă în parte, Lolele având rolul de a proteja lăzile.
Asociaţia calfelor Gessellenbruderschaft se reunea tot într-o zi de miercuri după două săptămâni de la Ziua breslelor. Cu această ocazie avea loc ritualul de înmânare a lăzii calfelor în casa noului Tată de Calfe numit Gesellenvater sau Junger Zunftmeister (Maistru de breaslă tânăr) care avea dreptul de a hotărâ dacă actul de înmânare a lăzii va fi însoţit de o paradă în care patru calfe îmbrăcate în costumul de Lolă protejau lada.
“…şi dacă noul Tată de calfe vroia ca lada să fie dusă cu alai atunci avea de partea sa o mare parte a locuitorilor târgului” (Fr. Rosler, Aus der Vergangenheit und Gegenwart des Königlich freien Marktes Agnetheln 1900)
Alaiul Lolelor a fost preluat de locuitorii satelor din împrejurimile Agnitei: Marpod, Iacobeni, Noiştat, Alţâna, Veseud, Vărd, Şomartin, Bruiu, Toarcla şi Cincu ficeare distingîndu-se prin amprenta locală a costumului de lolă.
Desfiinţarea breslelor în anul 1872 nu a împiedicat sărbătorirea în continuare a Zilei breslelor.
În anul 1911, pentru prima dată, s-au reunit într-o singură paradă cele mai importante Asociaţii Meşteşugăreşti, Gewerbeverein, moştenitoare ale vechilor bresle ale cizmarilor, croitorilor, cojocarilor şi dogarilor, oficial desfiinţate. Impresionantul alai, însoţit de 200 de calfe, a fost condus de căpetenia celei mai importante bresle, cea a cizmarilor. Cu această ocazie Lolele au fost reprezentate în paradă într-un număr foarte mare.
Obiceiul de înmânare a lăzii de breaslă a suferit modificări şi întreruperi condiţionat de contextul istoric şi socio-cultural. Din anul 1941 obiceiul a fost interzis până în anul 1968.
Începând cu 1969, timp de 30 de ani, obiceiul s-a reluat fiind practicat fară întrerupere până în anul 1990.
Fiind o emblemă pentru cultura săsească şi istoria locală a Agnitei, Parada Lolelor a fost inclusă în Programul „Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007″ la iniţiativa Fundaţiei EuroEst împreună cu localnicii din Agnita.
