Compania sibiană CON-A, controlată de omul de afaceri Mircea Bulboacă și unul dintre cei mai importanți constructori din regiune, se află în centrul unei controverse majore la nivel național. Un mega-contract militar de aproape jumătate de miliard de lei, atribuit în această primăvară asocierii conduse de constructorul din Sibiu pentru modernizarea Bazei 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, este puternic contestat în instanțe și la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).
Miza este uriașă pentru infrastructura strategică a României: construirea unei zone operaționale pentru o escadrilă de avioane de luptă în cazarma 1833, un proiect clasificat ca secret de serviciu. Valoarea totală a contractului se ridică la 446.406.170,84 lei fără TVA, licitația fiind gestionată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), chiar prin Unitatea Militară 02444 din Sibiu. Dezvăluirile publicate de Solid News arată însă că victoria constructorului sibian, la o diferență de doar 5,75 puncte de următorul clasat, ridică semne de întrebare legitime privind modul în care au fost evaluate ofertele.
Prețuri tăiate la jumătate „din condei” după închiderea licitației
Potrivit documentelor oficiale și contestațiilor depuse de competitori, oferta financiară cu care asocierea CON-A & UTI a câștigat licitația a suferit modificări radicale după termenul-limită de depunere, în faza răspunsurilor la solicitările de clarificări.
Investigația jurnalistică arată că cinci prețuri unitare de o importanță majoră au fost reduse matematic cu exact 50%:
-
Costul săpăturilor a coborât de la 62,32 lei/mc la 31,16 lei/mc;
-
Compactarea terenului a scăzut de la 108,76 lei la 54,38 lei;
-
Prețul țevilor PVC a fost redus de la 82,93 lei la 41,47 lei;
-
Tuburile HDPE au fost înjumătățite de la 50,74 lei la 25,37 lei.
Anomalia majoră sesizată de ceilalți constructori din piață este că, deși aceste prețuri mari au fost tăiate la jumătate, valoarea totală a ofertei a rămas neschimbată. Acest lucru indică o recalibrare din mers a structurii financiare: alte articole din ofertă au fost majorate artificial în faza de clarificări pentru a compensa reducerile. Dacă aceste modificări de prețuri ar fi fost respinse ca inadmisibile de comisia de evaluare, valoarea ofertei CON-A ar fi crescut automat cu peste 9,1 milioane de lei, pierzând primul loc în competiție.
Revoltă în comisia MApN de la Sibiu și documente lipsă
Problemele nu s-au limitat la bani, ci au vizat și componenta tehnică, unde oferta CON-A a primit punctajul maxim. Contestațiile demonstrează, prin facsimile, că la deschiderea ofertelor din documentația depusă de firma sibiană lipseau elemente obligatorii: graficul procentual al activităților, curba „S” de progres și graficul de flux de numerar — instrumente fără de care optimizarea resurselor nu poate fi, de fapt, verificată.
Mai mult, formularele financiare cu prețurile detaliate pentru drumuri și instalații au apărut tot ulterior, în faza de clarificări, odată cu echipamente care nu existau în oferta inițială (detectoare de oxigen, azot și flacără). Chiar și poziția obligatorie de inginer coordonator a fost rezolvată după termen, prin cumul de funcții cu cea de Responsabil Tehnic cu Execuția (RTE).
Situația a creat tensiuni uriașe chiar în interiorul Unității Militare din Sibiu care a gestionat licitația. Doi dintre cei cinci membri ai comisiei de evaluare a MApN au refuzat să semneze raportul final, depunând note oficiale de dezacord față de desemnarea ofertei CON-A drept câștigătoare.
Precedentul periculos: Regula aplicată doar când convine
Ceea ce transformă cazul de la Câmpia Turzii într-un scandal de proporții este un precedent juridic creat chiar de firma sibiană cu doar două luni în urmă. În martie, în cadrul unei licitații din domeniul sănătății, CON-A a cerut și a obținut în instanță (la Curtea de Apel București) descalificarea aceluiași competitor, Asocierea Leviatan, pe motiv că aceștia își modificaseră oferta prin clarificări. Atunci, judecătorii au dat dreptate CON-A, stabilind că legea interzice strict rescrierea ofertelor după termen.
În mai, pusă în exact aceeași situație la licitația MApN, compania din Sibiu a beneficiat de o interpretare complet opusă. Modificările sale au fost catalogate de CNSC drept simple „completări formale”. În schimb, o altă mare firmă din competiție, Erbașu, a fost eliminată drastic pentru că a depus documente după termen.
Miza se mută acum din nou în instanță, unde magistrații vor trebui să decidă dacă regulile achizițiilor publice din România se aplică egal pentru toată lumea sau dacă „băieții deștepți” din industrie pot opera cu un dublu standard flagrant.
