Cateva zile ne mai despart de primul clopotel al noului an scolar. O, ce putin… pana cand, din nou, traditional, curtile scolilor vor fi iarasi pline de parinti si profesori, de flori si rochite sau uniforme apretate, ori de blugii de fite… Oricum, ar trebui sa fie sarbatoare.
Pentru suflete de copii si adolescenti, pentru parinti si pentru educatori, invatatori si profesori. Sa nu zica nimeni “of, iar incepe scoala”. Ziua asta ar trebui sa fie SARBATOARE- usa deschisa catre carte si stiinta, catre cultura si dialog, catre copilarie si adolescenta in parametrii unor clipe de neuitat… Pentru ca e un inceput, o treapta in educatie, o piatra de temelie pentru ce va fi copilul tau maine…
Prima zi de scoala ar trebui sa ne insenineze, sa ne dea sperante, sa dea copiilor si tinerilor, in primul rand, “cheia” catre maine, convingerea ca numai cu cartea in mana maine vor fi mai buni, mai intelepti…
Luati-va ragaz si vorbiti-le copiilor despre scoala, despre carte. Invatati-i ca nu doar computerul si, maine-poimaine canetul de sofer ii scot in evidenta in societate, ci CARTEA, stiinta acumulata facand teme, participand la olimpiada, desenand, citind… ascultandu-si profesorul. Imbracati-i pe copii frumos si spuneti-le ca luni e sarbatoare. Ca aceste sarbatori, insustie si traite an de an, in prima zi de scoala, in a doua, in ziua in care esti scos la tabla sau dai teza le tes viitorul. Invatati-i ca fara aceste sarbatori, viata e searbada si pustie…
Simplu. Pentru ca “Educatia este painea sufletului”.( Giuseppe Mazzini )
sursa foto:www.cvlpress.ro