| Suntem între sărbătorile Mariilor. Vă invităm să cunoaşteţi Marii celebre răsărite din plaiurile noastre şi vă provocăm să faceţi o vizită Turnului Mariei din Mediaş…
COSMA Maria (1854-1944) A fost nepoata Mitropolitului Miron Romanul si sotia lui Partenie Cosma
In 1881 infiinteaza Reuniunea Femeilor Romane din sibiu pe care o conduce pana in 1916. Tot in 1881 este unul din organizatorii primei expozitii etnografice, “Expozitia romaneasca agricola si de industrie”
La 30 oct 1883 organizeaza prima scoala primara de fete din Sibiu. Participa la organizarea scolii de fete a Astrei si a Scolii de menaj. Organizeaza Masa studentilor pentru elevii saraci si meritosi.  CUNŢAN Maria (1862- 1935)
Fata lui Dimitrie Cuntan, a urmat cursurile şcolii primare romaneşti şi a unui “institut” de limbi străine.
Participă în 1878 la înfiinţarea “Reuniunii Române de Muzică din Sibiu” alături de tatăl sau, este membră activă a “Societăţii Scriitorilor Români” (în 1909) şi alături de Goga, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, ia parte la “Şezătoarea de la Sibiu” – prima şezătoare literară a scriitorilor români ce se desfăşoară în Sala festivă a “ASTREI”. Pregătită temeinic prin bogate cunoştinţe culturale, Maria Cunţan încheagă primele versuri cu care-şi face intrarea în preţioase reviste ale timpului: “Vatra”, “Familia” (Oradea Mare), “Luceafărul”, “Telegraful Român”, “Foaia Poporului”, “Ţara Noastră”, “Viaţa literară şi artistică”, “Tribuna” (“Foiţa Tribunei” în 1891). În 1891 publica în Foaia Ilustrată conduse de D. P. Berceanu, proza “Din viaţa mea şcolară”
În casa ei din Tribunei nr 5 organizează seri culturale. În 1901 publica la Orăştie primul volum de poezii care este f. bine primit de public.
Apoi, Maria Cunţan îşi începe rodnica plăsmuire poetică în mai toate revistele însemnate: “Flacăra”, “Convorbiri literare”, “Sburătorul”, “Arhiva”, “Junimea literară”, “Dochia”, “Primăvara”, ‘Viitorul româncelor”, “Revista noastră”, “Revista politică şi literară” (Blaj), “Revista scriitoarelor şi scriitorilor români”.
În 1915 se mută la Bucureşti. În acelaşi an în 8 septembrie la Atenul Roman are loc un festival dedicat ei. Participă la primul război mondial ca sora de caritate. Din 1925 se retrage din viaţa publică. Moare la Bucureşti în 1935. MARIA TANASE…marea cântăreaţă, numită de însuşi Nicolae Iorga „privighetoarea cântecului românesc” îşi trage seva familiei pe linie maternă din străvechea comună Cârţa. MARIA MIRELA MOLDOR artist plastic, o neobosită continuatoare a meşetşugului vechi al icoanelor pictate pe sticlă. MARIA GRANCEA. Un neobosit filolog, bibliotecar, sufletul inspirat care animă biblioteca oraşului Avrig, acolo unde, aşa cum v-am dovedit în numeroase articole, teatrul arta, meşteşugurile pun stăpânire pe copii, de la cele mai fragede vârste, deopotrivă cu pasiunea pentru cărţi. TURNUL MARIEI … Ceva inedit, care dăinuie. Secular. Celebrul turn din Mediaş apăra partea sud-estică a fortificaţiei, ulterior la estul acestuia fiind adăugată casa parohială. În timpul epidemiilor de ciumă, acesta a servit drept capelă, iar în perioada înfloririi religiei luterane a fost cameră de tortură pentru cei ce nu se supuneau noilor orânduiri. La nivelul parterului se mai păstrează fresce precum „Coborârea de pe Cruce” sau „Mielul cu stindard”. Dar turnul este faimos din alt motiv…se spune că aici ar fi fost închis pentru câteva ore vestitul principe Vlad Ţepeş. Partea superioara a edificiului, construita din caramida, apartine unei refaceri de dupa anul 1500. Se presupune că Turnul Mariei a servit drept capelă în timpul epidemiilor de ciumă. Se mai spune că după adoptarea religiei luterane turnul a fost folosit drept cameră de tortură. Acoperişul are formă de pupitru, inzestrat cu creneluri a căror iluminare nocturnă conferă turnului un farmec deosebit.
|
CUNŢAN Maria (1862- 1935)
