Strategia Națională a Locuirii (SNL) 2016-2030 s-a aflat joi, 10 noiembrie a.c., în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Participanții la dezbatere vor transmite în scris propunerile lor de îmbunătățire, iar Ministerul va definitiva Strategia în urma analizei acestora.
Documentul prezintă intervențiile necesare în următorii ani pentru ca statul să poată asigura accesul la condiţii de locuire adecvate pentru toate categoriile de persoane. Realizarea unei strategii are avantajul de a lucra planificat, coerent și unitar. Aceasta creează premisele pentru ca ministerele de resort să dezvolte, ulterior, un pachet de programe și proiecte orientate spre obiectivele stabilite. Strategia este însoțită de un Plan de acțiune care prevede obiectivele, instrumentele propuse și rezultatele așteptate, pentru orizontul de timp 2030.
„În 26 de ani România nu a avut o politică coerentă în domeniul locuirii; față de politica socială, în acest domeniu am rămas cel mai în urmă. Deficiențele în domeniul politicii de locuire se asociază cu sărăcia, cu nivelul de trai scăzut. Am dorit să facem această discuție publică pentru că am primit foarte multe mesaje în ultimul an: dintre toate strategiile la care am lucrat, cel mai mare interes pentru public l-a trezit SNL. În același timp, pentru Strategia Locuirii am primit cele mai interesante propuneri, soluții care au fost aplicate în alte părți”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu în deschiderea ședinței publice de dezbatere.
potrivit unui comunicat oficial al ministerului de resort, se constată că România se confruntă la ora actuală cu o serie de probleme în domeniul locuirii, iar Strategia este gândită tocmai pentru propune soluții de rezolvare a lor:
· fondul imobiliar se deteriorează rapid, multe familii neavând veniturile necesare pentru întreținere și reparații;
· locuințele publice reprezintă sub 2% din fondul imobiliar, fiind insuficiente;
· avem o piață a chiriilor în mare parte neoficială și nereglementată;
· ne confruntăm cu extinderea necontrolată a urbanului, cu efecte negative în ceea ce privește traficul și poluarea;
· numărul locuințelor depășește numărul familiilor – aproximativ 8 milioane de locuințe la 7,2 milioane de familii, procentul locuințelor vacante fiind de 16%, printre cele mai ridicate din lume;
· migrația internă și externă a generat un dezechilibru mare în ce privește cererea și oferta în domeniul locuirii. Ne confruntăm cu suprapopularea unor centre și o subpopulare a altora.
„În România, locuirea e precară – și e un tip de precaritate foarte periculos – deși, paradoxal, peste 70% dintre oameni sunt mulțumiți de propria locuință, condițiile oferite de acestea sunt sub standarde, iar acest lucru depinde de condițiile pe care le oferă societatea”, a subliniat Vasile Dîncu.
În concordanță cu problemele identificate, obiectivele Strategiei se referă la:
· securitatea locuirii în fața hazardurilor naturale și antropice;
· creşterea calităţii locuirii;
· îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru categoriile vulnerabile;
· creşterea fondului de locuinţe publice;
· dezvoltarea pieţei de locuinţe;
· realizarea reformei legislative și instituționale.
Strategia propune o mai bună sistematizare și dezvoltare a zonelor urbane, inclusiv printr-un mai mare accent pe planificarea teritorială, dezvoltarea armonioasă și eficientă a zonelor de locuire. Pentru a reduce extinderea necontrolată a intravilanului, Strategia prevede ca toate localitățile cu peste 10.000 de locuitori să aibă obligația de a realiza Planuri Locale de Locuire (un instrument de observare, definire și programare a investițiilor și acțiunilor în domeniul locuirii).
Demn de precizat, o altă propunere este condiționarea eliberării autorizațiilor de construire de existența infrastructurii edilitare, pentru a asigura dezvoltarea locuirii în zone viabilizate.
„Trebuie să facem ceva și în ce privește haosul urbanistic. Săptămâna viitoare vom aduce în Guvern legile construirii, Legea 50/1991 și Legea 10/1995, pe care dorim să le modificăm, pentru a facilita raționalizarea politicilor urbane. Noua lege a locuinței ar trebui să elimine segregarea spațială: am văzut câteva proiecte în țară unde primarii au construit în afara orașului locuințe pentru tineri sau familii defavorizate – așa ceva nu trebuie să se mai întâmple”, a mai declarat ministrul dezvoltării.
În privința locuințelor aflate în proprietatea statului, documentul propune instituirea unei singure categorii de locuințe publice, concomitent cu reducerea suprafețelor minimale pentru construcția de locuințe publice (și implicit reducerea costului de construcție și întreținere), clauze de achiziții pentru clădirile vacante și neutilizate, inclusiv cele istorice, concentrarea pe construirea locuințelor pentru închiriere (locuințe ANL), continuarea programelor de finanțare pentru construirea locuințelor publice, informarea și încurajarea autorităților publice locale să acceseze aceste fonduri, transparentizarea procesului de repartiție a locuințelor, la nivelul primăriilor.
Cu privire la Progamul Prima Casă, viceprim-ministrul Vasile Dîncu a declarat: „Programul va continua. Sperăm, după negocierile pe care le-am avut anul acesta cu Ministerul de Finanțe, să avem un buget de câteva ori mai mare, începând de anul viitor, pentru că este cu adevărat un program de succes și a reușit să performeze foarte bine la toți indicatorii. (…) Vom încerca să optimizăm acest proiect. (…) Poate este necesar să ne gândim un pic la condiții, să facem niște condiții de acordare a avansului, de exemplu, corelate cu veniturile pe care le au familiile tinere. ‘Prima Casă’ este o formă, până la urmă, de a sponsoriza o locuință pentru tineri, deci are o dimensiune socială.”
În ce privește calitatea și siguranța locuirii (la seisme, inundații, alunecări de teren), măsurile prevăzute în SNL includ: acordarea de asistență tehnică și financiară asociațiilor de proprietari pentru reabilitare și reparații; reabilitarea clădirilor și cartierelor istorice; continuarea programelor deja consacrate prin care sunt finanțate lucrări de infrastructură, obiective de interes public, creșterea performanței energetice.
Participanții la dezbatere au propus corelarea chiriei cu veniturile beneficiarilor – la locuințele destinate închirierii, îmbunătățirea unor programe naționale deja existente, cum ar fi “Prima casă” și programul de consolidare a blocurilor cu risc seismic, abordarea calității locuirii pentru întreaga populație, nu doar pentru categoriile defavorizate, corelarea cu alte strategii guvernamentale. La unele dintre observații, reprezentanții MDRAP au răspuns în cadrul dezbaterii, alte puncte de vedere urmând să fie transmise ulterior, în scris.
La dezbaterea publică au participat peste 50 de persoane, specialiști din MDRAP și din ministerele implicate în realizarea Strategiei, reprezentanți ai mediului universitar și de cercetare, ai mediului profesional din domeniul imobiliar, ai asociațiilor de proprietari și ai societății civile, persoane fizice (chiriași ANL) și jurnaliști.
MDRAP va publica pe site-ul propriu, în secțiunea Transparență, sinteza ședinței publice de dezbatere, iar după definitivarea Strategiei o va propune Guvernului spre aprobare.
Strategia Națională a Locuirii – prezentare
* * *
MDRAP a lansat proiectul SNL în consultare publică încă din luna iulie 2016 și a primit peste 40 de recomandări, propuneri și observații. La proiect au contribuit MDRAP, ministerele care gestionează domenii conexe locuirii, societatea civilă. Strategia este fundamentată pe o serie de studii și analize pe problematica locuirii informale și a habitatului insalubru.
Strategia Națională a Locuirii a fost realizată în coordonare cu alte inițiative guvernamentale: Pachetul antisărăcie, legea regenerării urbane, modificări legislative în domeniul consolidării clădirilor cu risc seismic.
foto: Vadu Poienarilor
