Victor Eftimiu, s-a nascut in Bobostita din Epirul albanez si n-a stiut, pana la sapte ani, nici o boaba romaneasca. Se stie ca era pasionat sa descopere originea unor cuvinte si detinea secretul multor etimologii neasteptate. De pilda, argument scriitorul, cuvantul “sandulie”, cu care oltenii numesc covorasul de langa pat, vine de la frantuzescul „descente du lit”. Cine si-ar fi inchipuit ca atat de neaosul mujdei vine tot din franceza: mousse d’ail(adica spuma de usturoi)?
In opinia sa chiar si cuvantul “misto”, revendicat de tigani, ar avea origini nobile. Concret, se pare ca “misto” deriva de la sintagma nemteasca „mit stock”, adica „cu baston”, ceea ce inseamna cineva de conditie buna, “sic”. Un tip cu baston e un tip misto!
Multi lingvisti sunt de parere ca “Misto”, “naspa”si “nasol” sunt trei dintre cele mai cunoscute argouri care au intrat in vocabularul de baza al multor vorbitori. Specialistii considera ca “Misto” – argou (adj. invariabil si adverb) inseamna care este foarte bun, foarte frumos, “la misto”- batjocoritor, ironic; “a lua pe cineva la misto”- a-si bate joc, a ironiza. Termenul ar proveni din tiganescul “misto”. Si, totusi, explicatia lui Victor eftimiu nu e de ignorat!!!