Mândrule, să te ții de cântec și joc (așa îi încuraja Lucreția Ciobanu pe tinerii talentați)
Când trăiești asemenea momente, simți parcă o ploaie de lacrimi preschimbate în stele cum te-mpresoară… și te fac să simți România cum îți curge prin vene…
În seara asta, la Sibiu, o inspirație divină a făcut ca această a doua seară a Festivalului-Concurs „LUCREȚIA CIOBANU”, să înceapă cu un moment-metaforă, cu pruncii cei mai mici (de la numai trei anișori) care, străluminați de tradiția din familiile lor, din marea familie a legendarilor JUNI ai Sibiului, pășesc atât de fraged, atât de minunat, pe calea jocului și cântecului românesc.
Emoție? Frumusețe? Bucurie? Mult, mult mai mult de-atât: ceva de necuprins în cuvinte, de la patriotism în sus, DĂRUIRE, MESAJ, ROMÂNISM. Acei copii, pe scenă, integrați nu simbolic, ci profund în epica festivalului, acei copii îmbrăcați în port, acei junuți cuminți, asemeni unor paji ai folclorului de azi, de mâine și dintotdeauna transmit CEVA. CEVA mai presus de ființa noastră.
Fie ca acest moment minunat să ne meargă la inimă. Într-atât încât să fim cu toții în stare să îl perpetuăm.
Mulțumim și felicitări pentru acest dar, lecție, bucurie, SILVIA MACREA, managerul și inima JUNILOR Sibiului.
Sursa foto: Carmen Gabor
