CSARDAS LocalNews 970x250px

Write a comment

În judeţul Sibiu în special în zona rurală, creşterea albinelor s-a dezvoltat simţitor, numărul famililor de albine înregistrate la D.S.V.S.A. Sibiu la 31 decembrie 2013 fiind de 20.346 familii.

       În paralel cu creşterea numerică a famililor de albine, persoanele care practică această activitate, s-au organizat ca persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau intreprinderi familiale, fiind autorizate la această dată la D.S.V.S.A. Sibiu, 44 exploataţii apicole cu activitate complexă şi sunt înregistrate 128 de stupine.

       Concret, conform datelor oferite de DSVSA Sibiu, producţia totală de miere la nivelul judeţului, obţinută de la  familiile de albine evidenţiate oficial, este valorificată prin vânzare directă pe piaţa judeţeană şi naţională de 617 apicultori, înregistraţi la D.S.V.S.A. Sibiu, pe piaţa europeană (în special Germania, Italia) prin două unităţi de prelucrare a mierii autorizate în acest scop (în anul 2013 s-au exportat 1.100 to.) şi o cantitate însemnată, prin consum familiar.

      

         Deşi activitatea cu albinele nu este dificilă, ea presupune, totuşi, respectarea anumitor reguli foarte stricte, pentru a se evita anumite accidente sau modificări în starea de sănătate a albinelor,  implicit a stupinei.

       Specialiştii veterinari atenţionează că albinele, ca şi alte organisme vii, se pot îmbolnăvi de diferite boli. care prin mortalitatea pe care o produc, reduc numărul albinelor şi prin aceasta familiile de albine se depopulează, devenind neproductive, pagubele materiale şi financiare fiind însemnate atât pentru apicultori cât şi pentru economia naţională (dat fiind rolul major pe care îl au albinele în polenizarea culturilor entomofile).

 

Într-un recent comunicat al instituţiei menţionate, se precizează că, în cadrul acţiunilor de prevenire a bolilor la albine un rol important,  pe lângă acţiunile specifice pentru fiecare boală, îl deţine măsurile de profilaxie generală, din care pentru perioada de iernat, recomandăm următoarele:  

  • Alegerea vatrei de iernare, asigurând:
    • ·        poată fi protejată de vânturile reci.
    • ·        să asigure liniştea necesară albinelor,
    • să poată fi curăţată uşor de zapadă iar apa după dezgheţ să se scurgă uşor (să nu băltească)
    • protejarea de şoareci prin instalrea de grătare la urdiniş.
  • Supravegherea modalul de iernare şi starea famililor de albine prin controale auditive (ascultare) fără a se recurge la deschiderea stupului:
    • zumzetul moderat şi uniform arată că familia de albine este în stare bună şi că iernarea decurge normal;
    • bâzâitul puternic arată că familia este în suferinţă;
    • zumzetul slab, însoţit de zgomotul asemănător foşnetului frunzelor, înseamnă că familia este înfometată;
    • când zumzetul este foarte slab sau nu se percepe aproape deloc, se va interveni, fără abuz însă, prin lovirea cu mâna a peretelui din faţă al stupului, iar dacă albinele răspund printr-un zumzet puternic, care însă încetează imediat, înseamnă că familia iernează în condiţii bune.
    • Îndepărtarea fără zgomot a zăpezii neafânate şi a gheţii de pe scândurelele de zbor ale stupilor şi desfundarea urdinişurilor blocate de albinele moarte..
    • Asigurarea şi supravegherea zborurilor de curăţire ale albinelor având  în vedere că, în sezonul nefavorabil, albinele au capacitatea de a acumula în intestinul gros o cantitate importantă de excremente, care pot declanşarea diareii pe al cărei fond se pot instala boli grave, în special nosemoza, excremente care se vor elimina prin zboruri de curăţire în zilele cu temperaturi de +12°C.
    • Aprecierea modului de iernare a albinelor după aspectul diferitelor resturi, după cantitatea de albine moarte găsite pe jos, în faţa urdinişului, după resturile scoase de pe fundul stupului şi aspectul lor:
      • mortalitatea crescută a albinelor atenţionează faptul că familia a iernat cu prea multe albine-vârstnice;
      • uzura organismului lor din cauza unor boli;
      • prezenţa albinelor umede, mucegăite, arată că în stup este prea multă umiditate.
      • Prezenţa obligatorie a apicultorului în stupină pentru a urmării modul de desfăşurare a zborului, identificarea familiilor ce prezintă stări anormale şi soluţionarea altor situaţii constatate.
      • Colaborarea permanentă cu serviciile sanitare veterinare şi cu Asociaţia Crescătorilor de Albine din zonă.

Demn de precizat, calitatea mierii şi a produselor apicole este monitorizată permanent prin examene efectuate la laboratorul D.S.V.S.A. Sibiu (cca 350 probe anual) pentru verificarea parametriilor cu referire la umiditate, aciditate, zaharoză, zahăr invertit, glucoză, lactoză, substanţe insolubile, analize prin care se pot identifica şi eventualele falsificări ale mierii, 98 % din probele, analizate în acest an, au îndeplinit parametrii admişi.

 

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.

Say something here...
Cancel
Log in with ( Sign Up ? )
or post as a guest