Write a comment

TIMFOREA

„Matei Purcariu Țimforea se naste in 1836 in Oprea, intr-o familie de iobagi din Ion si Floarea. Preia si porecla de "Timforea" de la "sin Florii": fiul Florii.

Batranii satului, printre care si strabunica mea care a fost contemporana 28 de ai din viata cu marele iconar, il descriu ca pe un om slut, schiop, mereu beteag si mic de statura, cocosat.

Strabunica a povestit bunicii si mamei mele ca locuia undeva cu 3 case mai sus de muzeu. Nu a putut lucra la camp intrucat handicapurile fizice nu-i permiteau.

Se spune ca este ucenicul marelui iconar greco-catolic Savu Moga, venit din Salaj la 1843 si stabilit la Arpasu de Sus. Savu Moga a fost scolit in cadrul Manastirii greco-catolice pe atunci de la Nicula si este cel aduce iconografia pe sticla in Tara Fagarasului.

Matei Purcariu, la fel ca si Savu Moga, foloseste placile de sticla turnate la glajariile din zona (Arpasu de Sus - pe locul de la Fata Padurii), Cartisoara sau Porumbacu de Sus. Sunt folosite culori din pigmenti naturali si conform relatarilor strabunicii, picteaza icoanele mereu in ulita, de pe scaunelul sau cu 3 picioare. Taranii de pe ulita sunt probabil inspiratie pentru iconar si de aceea, sfintii nu de putine ori sunt reliefati sub forma de tarani ardeleni.

A trait in saracie si localnicii ii ziceau "Nebunul lui Pantilitzie", era neinteles de lumea satului, era un om altfel. Picteaza pentru mancare, pe slanina, oua sau cate-o techere de crumpene. Saracia in care a trait ii dezvolta setea de cautare a dreptatii. De aceea gasim in opera sa - Judecata de apoi ca fiind principalul motiv biblic.

Picteaza pe glajă (sticlă trasă la mână); culori tempera; lianţi (ulei de in, clei de oase); soluţii de fixare (oţet, albuş de ou, fiere de bou); foiţă de aur; lemn de brad. Tehnică: pictură pe dosul sticlei, în tehnica “în oglindă”.

Matei Purcarea Timforea este un artist care se adreseaza oamenilor simpli. Pictura sa este in arta naiva, pe intelesul copiilor si oamenilor din sat si care deprind, astfel, o mai mare iubire fata de Dumnezeu.

Timforea moare in 1906 si picteaza pana in ajunul mortii sale.

Daca Matei Purcariu Timforea atinge din maiestria si geniul lui Savu Moga, este subiectiv si poate doar orgoliile dintre arpasenii de sus si cartaroseni sa aduca justificari in plus. Ambii au fost niste genii.

A pictat sute de icoane si care sunt vandute din ulita sau din targul de la Arpas. Localnicii din pacate instraineaza o mare parte din colectiile familiilor, la muzeu raman doar cateva icoane iar la bisericile din sat - icoanele lasate mostenire de Tamforea sunt un mare subiect tabu.

Pot spune - la muzeul Taranului Roman din Bucuresti sunt expuse mai multe icoane (cca 8 la numar) de-ale lui Timforea si sunt de reala valoare. Posibil sa mai fie si alte muzee din tara (ASTRA din Sibiu) si cu siguranta, in colectii private din tara si strainatate.

Matei Purcariu nu si-a gasit recunoasterea meritata in satul sau. La 1940 apar primii pasionati despre biografia marelui artist popular. Mormantul sau nu mai este identificat in cimitirul din Oprea plin de buruieni la vremea de atunci. Nu il mai pomeneste nimeni, nici macar in liturghii...

 

Matei Purcariu - nu mai are nici mormant, nici cruce, nici placa comemorativa, nici statuie la muzeu, nici parastas nu i se mai face, iar memoria sa o pastreaza, de pe icoanele de sticla, Mantuitorul cu maica sa mereu indurerata”.

Povestite de Laurențiu Dorodici. Spre luare aminte!

Matei Purcariu Țimforea a fost o personalitate emblematică din sânul Cârțișoarei. Un țăran-artist, un creator. Merită RESPECT și lumină în veac!

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.

Say something here...
Cancel
Log in with ( Sign Up ? )
or post as a guest