CSARDAS LocalNews 970x250px

Write a comment

 malancrav

Căsuțe de turtă dulce glazurate cu marțipan verde și galben și fulgi de zăpadă presărați a dulci povești gustate la gura sobei… ori la săniuș, pe colinele din împrejurimi.

Mălâncrav: poveste și sat la un loc. Sat și poveste cu duh neîntrecut de vremuri, aici, în miez fain de Ardeal…

Prima atestare documentare a localității ne parvine din anul 1305.

 În 1340 comuna şi terenul înconjurător au devenit proprietatea familiei princiare Apafi, doi dintre membrii acestei familii conducând Transilvania în sec. XVII. Prima atestare documentară a satului Mălâncrav datează din anul 1305, apărând ca un sat de clăcaşi, aflat în proprietatea familiei Apafi. Împreună cu alte câteva sate unde se aşezaseră de asemenea arendaşi saşi, această comunitate aparţinea unui teritoriu care a fost oferit de împăratul maghiar nobilior săi sub forma unui comitat. Aceste pământuri se aflau între scaunele săseşti libere din Sighişoara, Mediaş şi Cincu. În anul 1775 Mălâncrav, împreună cu alte proprietăţi ale familiei Apafi, trece în proprietatea familiei nobiliare Bethlen printr-un decret regal. Ultimul proprietar al acestui sat a fost contesa Susanne Haller. În acea periodă a existat o singură casă zidită în afara reşendinţei nobiliare, restul caselor fiind de lut sau de lemn. Acest fapt a dus la distrugerea a mai bine de două treimi din sat într-un incendiu, locuitorii fiind nevoiţi să-si reconstuiască casele din caramidă. În anul 1865 scriitorul englez Charles Boner constata în însemnările sale că toate casele au „un aspect solid şi un aer de prosperitate comfortabilă”. (informații publicate de Mihai Eminescu Trust)

 

Foto: @Maria Căușanu

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.

Say something here...
Cancel
Log in with ( Sign Up ? )
or post as a guest