Write a comment

AAAAAAAMOSPAVEl

Moșu' Pavel, n-o fi bai că am luat poza asta s-o pun la inimă și s-o arăt lumii, că pea stă mândru și luminat aici...SUFLETUL SATULUI, SUFLETUL ROMÂNESC…

Ca o icoană, colo-n bătătură, pe piatra temelie gospodăriei, ținând legătura nealterată dintre sat, țărână și țăran: oameni ca brazii, oameni de să-i pui lecții în cartea vieții.

Privești și nu ți-ai mai lua ochii de la imaginea asta. Pavel Diaconu, vestitul Moș cu Muzeu din Rășinari și câteva din bunele satului, întruchipări de basm ale Dascălului și Dăscăliței lui Goga. Încape aici tot sufletul satului, tot versul poetului Mărginimii...

Moşneag senin, eu tâmpla ta curată
O cer pe veci nădejdii mele pază.
Din soarele copilăriei mele
Pe fruntea ta mai licăreşte-o rază.
În suflet simt cum negura se sfarmă
Şi se-mpleteşte albă dimineaţă
Când ochiul tău în inimă-mi coboară,
Topind încet cetatea ei de gheaţă.

Azi, ca un sfânt dintr-o icoană veche,
Blând îmi răsai cu faţa ta blajină,
Cu zâmbet bun, cu ochi cuminţi şi limpezi,
Strălucitori de lacrimi şi lumină.
Cu tine-aduci atâtea nestemate
Din îngropatul vremilor tezaur,
Şi amintirea-n ţara ei mă poartă,
Cu pas încet, în carul ei de aur...

Ne fiți, bunilor, aici, că pe umerii voștri se-nalță și stăruie veșnicia satului.

 

sursa foto: Pavel Diaconu

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.

Say something here...
Cancel
Log in with ( Sign Up ? )
or post as a guest